Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Simion Țeicu:Am sufletul sfârtecat de câte ori o ascult pe Mariana Drăghicescu

Se spune că în Doină este parcă ceva ce nu se poate îndeplini. Dorul,care cuprinde asemeni unui răsărit şi a unui apus crestele munţilor pentru a le face brâu de lacrimi florilor de colţ ce ridică spre Cer rugăciunea Veşniciei. Mariana Drăghicescu face parte din această rugăciune a folclorului românesc, pentru că „Nimeni nu ne-a putut defrişa munţii de doine“.

[FOTO] Simion Țeicu:Am sufletul sfârtecat de câte ori o ascult pe Mariana Drăghicescu

Articol editat de Radio Resita, 18 septembrie 2017, 00:35 / actualizat: 18 septembrie 2017, 14:23

Cum am putea potrivi cuvintele mai bine pentru a o comemora cum se cuvine pe cea care a fost „Privighetoarea Banatului”-Mariana Drăghicescu a scos din stânca munţilor Banatului sufletul doinelor sale şi le-a mângâiat cu frumuseţea lacrimilor acestor locuri… Roua dimineţilor a căzut nostalgic peste orizonturile veşniciei şi în mireasma florilor de colţ, Mariana Drăghicescu a sărutat şi sărută tâmplele timpului cu frumuseţea cântecelor ei.

Artista a văzut lumina zilei  în satul  Bogâltin, comuna Cornereva, judeţul Caraș-Severin, în 18 septembrie 1952 şi a plecat în Ceruri la doar 45 de ani pe 3 aprilie 1997, în Toronto, Canada.

A fost unică, cum unică este şi Ana Pacatiuş, Ana Munteanu cu broderie în glas, nu s-au copiat unele pe altele.

Despre regretata cântăreaţă ne povesteşte folcloristul Simion Puiu Ţeicu, cel care i-a compus cântece şi a cunoscut-o.

Din păcate nu-i putem ura La Mulţi Ani, regretatei artiste, dar o putem comemora.Cum aţi cunoscut-o ?

Am cunoscut-o pe când ea cu Iosif Ciocloda erau capetele de afiş ale Ansamblului condus de Afilon Laţcu.Nicoleta Voica, Traian Jurchelea şi Traian Barbu, cumnatul lui Afilon, atunci scoteau capul, se lansau. Mariana Drăghicescu era ca o Divă.Îşi studia şi mişcările scenice, întotdeauna Doina o cânta sub un spot de lumină care-i dădea strălucire şi mai mare.Acea interpretare a doinelor, nu cu flori multe, acele celebre A-uri ale ei apăsate, ţinea lung pe ele… te durea şi pe tine. Asta înseamnă transmiterea emoţiei prin cântec.

Credeţi că a mai urmat-o cineva ca voce?

Nu. A fost unică, cum unică este şi Ana Pacatiuş, Ana Munteanu cu broderie în glas, nu s-au copiat unele pe altele.

Aveţi o amintire specială cu Mariana Drăghicescu?

Am conlucrat cu Mariana, i-am scris şi ei. Era o fire care făcea ce dorea ea, mai umbla printre rânduri, mie îmi spunea că cenzura de la Bucureşti e de vină… schimba un rând cu altul, personalitate puternică, dar un suflet foarte mare. Eu copil venit de la sat scriindu-i şi versuri şi George Motoia Craiu chiar mi-a dat brâul lui şi mi-a zis pune-i vorbe Marianei pe el:Lume uită-te mai bine c-am venit şi eu la tine şi i-a plăcut Marianei, nu a umblat la versurile acelea… în schimb mă toca să-i fac cântec de viaţă nouă şi am făcut:  Bucură-te ţară mândră .Mă îmbrăţişa, îmi cânta la ureche şi revin la copilul acela venit de la ţară, eu credeam că mă şi iubeşte.Mă şi vedeam însurat cu ea.

Mariana era deja mare, apoi s-a mutat la Timişoara, a fost o iubire platonică… la Timişoara a intrat în cercurile de lumă bună de acolo, dar până în ultimele clipe am colaborat. Înainte de a pleca ea  în Canada eu am organizat primul spectacol comemorativ Afilon Laţcu şi am vrut să o aduc şi pe ea la Reşiţa. Din banii strânşi trebuia cumpărat un bloc de marmură, plătit un sculptor din Arad şi îmi spunea atunci: uite Puiu acum sunt liberă, dar era în ultima parte a vieţii,deja  îi şi bătea puţin vocea, pentru că era bolnavă.

Ştiaţi că era foarte bolnavă, povestea?

Nu. Nu spunea la nimeni, nu se văita.Avea un optimism şi o mândrie, dar era o foarte bună colegă pentru toţi, o colegă extraordinară.Rupea franzela pe genunchi şi o împărţea cu tine.

Dacă astăzi ar trăi ce i-aţi spune?

I-aş spune să nu mai caute dragostea, pentru că ea a căutat-o o viaţă întreagă, dar nu a găsit niciodată dragostea adevărată. Să se iubească mai mult pe ea, să îşi iubească feciorul, Alex, care a ajuns fotbalist şi mai nou mare antrenor de fotbal. Lumea care ne înconjoară este pe moment, dragostea să îţi fie pentru ai tăi.Am sufletul sfârtecat, nu fac paradă,de câte ori o ascult.Afilon Laţcu a fost un magician, el a făcut ce a vrut din noi.Dumnezeu să-i odihnească pe toţi şi să li se primească omagiile noastre zilnice de pe radio şi chiar din gândurile noastre ale bănăţenilor!

 

Mariana Drăghicescu din copilărie a deprins  dragostea de cântec de la bunicul care  cânta la fluier, iar pe la 4-5 ani, a început să cânte  melodiile Mariei Tănase și ale Mariei Lătărețu. Prima apariție pe”scenă” a fost în Prisasina, la vârsta de 8 ani, la o serbare a școlii, în anul 1960, unde a fost foarte aplaudată.aA debutat cu doina „Duce-m-aș și m-aș tot duce/La măicuța mea la cruce“ , alături de Orchestra de muzică populară „Lazăr Cernescu” din Caransebeș care, a devenit instantaneu un adevărat șlagăr. În ciuda succesului radiofonic, cântecul a fost cenzurat de către autoritățile comuniste ale vremii.

 S-a specializat  pe repertoriul bănățean şi a continuat să colaboreze cu orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeș, dirijată de Nicolae „Laci” Perescu, apoi s-a  alăturat  orchestrei „Banatul” din Timișoara, aflată sub conducerea lui Gelu Stan. A efectuat turnee naționale şi a  realizeazat  imprimări la Radio România și la Casa de Discuri Electrecord, în care a prezentat  o parte din repertoriul cules și adaptat. Despre discurile ei s-au  scris peste 30 de recenzii elogioase şi are în palmares numeroase participări  la  festivaluri și concursuri de muzică populară unde a câştigat  multe premii.După moartea ei, în anul 1998, a luat  fiinţă Asociaţia culturală „Mariana Drăghicescu“ care organizează la Timișoara un Festivalul-Concurs Naţional de interpretare vocală „Mariana Drăghicescu” și  se adresează soliștilor cu vârste între 16 și 30 de ani.

Anca Bica Bălălău

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural
Cultură luni, 14 iulie 2025, 17:00

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural

Centrul Cultural Școala Pittner invită publicul la un dublu eveniment cultural de referință: finisajul expoziției „Sfîrșitul s-a terminat”...

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural
Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara
Cultură luni, 14 iulie 2025, 10:54

Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara

Tradițiile depășesc granițele – acest lucru este demonstrat de un eveniment special care va avea loc luni, 14 iulie, de la ora 18:30, la Casa...

Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara
14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița
Cultură luni, 14 iulie 2025, 00:10

14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița

Ziua Națională a Franței, marcată anual pe data de 14 iulie, a fost instaurată oficial în anul 1880 și comemorează două momente esențiale...

14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița
Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 14:00

Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie

Forumul Democrat al Germanilor din Călan îi invită cu drag pe toți membrii și simpatizanții săi să participe la tradiționala Sărbătoare a...

Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 13:53

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia

Politicile culturale promovate de Radio România Reșița sunt de notorietate și totodată inspirate. Susținerea evenimentelor culturale de...

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia
Cultură joi, 10 iulie 2025, 21:34

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”

La galeria Centrului social „Frederic Ozanam” din Reșița, iubitorii de artă, tradiție și obiecte de colecție sunt invitați să viziteze o...

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”
Cultură miercuri, 9 iulie 2025, 18:40

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene

Cinstirea valorilor locale a fost evocată miercuri, 9 iulie printr-un eveniment aniversar dedicat prof. Adela Schindler de la Colegiul Naţional...

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene
Cultură marți, 8 iulie 2025, 21:35

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița

Forumul Cehilor din România vă invită sâmbătă, 2 august 2025, în pitorescul sat Șumița, județul Caraș-Severin, la Ediția a XXI-a a...

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița