[FOTO] Amza Pellea: „Timpul şterge, dar ştie să păstreze, ca nimeni altul, ceea ce nu trebuie pierdut”

911

Motto: „Prin dăruirea lui, Amza Pellea şi-a câştigat dreptul la nemurire”.Sanda Toma

Voievodul Teatrului Românesc, Amza Pellea, împlineşte astăzi 88 de ani!

Naşterea sa în neamul românilor a fost binecuvântarea ce-a lăsat-o Dumnezeu acestor locuri, desrobindu-le de monotonia mediocrităţii  prin armata lui de Boieri şi Meşteri ai culturii române condusă de Amza Pellea  pentru a elibera  pământurile româneşti de ipocrizie. 

Amza Pellea s-a născut pe 7 aprilie 1931, în Băilești, Dolj şi a plecat,  cu o zi înaintea poetului Nichita Stănescu, în  dimineaţa zilei de 12 decembrie 1983, la ora 7:25, în  București, la doar 52 de ani, ca urmare a unui cancer pulmonar.

Simţind momentul când va pleca la cele veşnice, inegalabilul actor scrie o ultimă poezie, din care vă relatăm câteva versuri: „Am fost paraşutat de soartă în beznă / într-o gară părăsită / de unde vine şi nu mai pleacă niciun tren vreodată / fiara nu se grăbeşte / probabil că ne vom vedea la faţă / într-o seară cu ceaţă”…  Cu câteva ore înainte de a trece la cele veşnice, Amza revine la ultimul vers, transformându-l: „Probabil ne vom vedea la faţă – într-o dimineaţă”.

A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova, și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova. Reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai buni ai scenei românești. A fost profesor la IATC, unde a şlefuit tinere talente cu pasiune şi iubire creştină.

Fiica sa, Oana Pellea, mărturisea:

“Tata era un creştin adevărat prin faptă. El aşa trăia. În cuvântul Domnului. Trăia iubind aproapele ca pe sine. Trăia generos şi împărţind iubire. Toată viaţa lui a împărţit la toată lumea lumină şi bunătate”.

Amza Pellea a jucat în film şi teatru roluri  care  descriau  fiecare român, de la Decebal, Mihai Viteazul, Ipu sau Nea Mărin. A pus în temelia culturii române sămânţa care să prevestească vlăstari, indiferent de vreme sau vremuri,  aşa cum spunea :  Eu am vrut să demonstez că un actor poate juca orice, că poate fi credibil şi într-un voievod şi într-un ţăran şi într-un om slab şi într-un om puternic şi într-un borfaş şi într-un jurist. Omul care m-a marcat pe viaţă a fost profesorul meu din Institut, Mihai Popescu. El mi-a făcut la un moment dat următoarea teorie: Dacă Dumnezeu, sau natura, sau în cine te crezi tu, ţi-a dat posibilitatea să faci o adunare de oameni să te asculte, atât de concentrat încât să uite pentru două ore de ei înşişi, eşti obligat să faci meseria asta, indiferent de sacrificiul pe care ţi l-ar cere.”.

„De dragul tinereţii, Amza Pellea a fost dascăl la Institut – adorat de studenţii pe care şi el îi iubea ca pe copiii lui – fără să se intituleze profesor universitar”, povestea îndrăgita actriţă Sanda Toma. Oamenii au nevoie de exemple, de modele şi ei caută – de fapt se caută pe ei înşişi, aşa cum s-ar dori, buni şi frumoşi, într-o imagine ideală – pe scenă!

Mi-l amintesc şi nu sunt singura, într-un interviu cu Tudor Vornicu când mărturisea cu uimirea şi inocenţa unui copil că, unul dintre oştenii lui din localitatea natală i-a adus mulţumiri pentru că atunci când îl joacă pe Nea Mărin se uită în ochii lui din televizor… Amza aşa era. Îl simţim  cum se uită în ochii noştri printre razele soarelui sau mărgăritarele ploii. Priveşte în sufletul poporului său cu sfială, înţelepciune şi umor, poate că uneori cu mirare… cu o tristă mirare a celui care a plecat mult prea devreme să îi spună lui Dumnezeu în româneşte povestea unui popor rămas prea timpuriu fără Voievod.

Epilog: „Timpul şterge, dar ştie să păstreze, ca nimeni altul, ceea ce nu trebuie pierdut”. Amza Pellea

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Amza Pellea s-a  născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei „Munca Noastră” din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova, și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC. Actor român de teatru și film a  fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul

A câștigat în anul 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa. La 7 aprilie 2011, în ziua în care ar fi împlinit 80 de ani, marele actor a primit o stea in memoriam pe Walk of Fame din Piața Timpului, în centrul istoric al Capitalei, pentru extraordinara carieră în lumea teatrului și filmului. Steaua a fost dezvelită de către fiica sa, Oana Pellea

În Parcul Tineretului din Băilești a fost dezvelită în decembrie 2011, în semn de respect și prețuire pentru marele actor, o troiță cu chipul lui Amza Pellea. Pe troiță sunt scrise cuvintele rostite cândva de acesta: „Oricât voi trăi și oriunde va fi să mor, voi rămâne băileștean până în străfundul sufletului”.În 2013, Cinemateca Românească de la ICR Londra i-a dedicat luna aprilie lui Amza Pellea, pentru a marca 30 de ani de la moartea acestuia. Cu acest prilej au fost proiectate filmele ”Atunci i-am condamnat pe toți la moarte”, ”Duios Anastasia trecea”, ”Mihai Viteazul” și ”Nea Mărin miliardar”. La 18 octombrie 2013, Oana Pellea și Amza Pellea au fost distinși cu Premiul de Excelență la Festivalul Internațional de Film „Comedy Cluj”.

Cartea „Să râdem cu Nea Mărin” (Editura Humanitas), care conține pe lângă fragmente din volumul publicat în 1973 de Amza Pellea și texte inedite ale actorului, a fost lansată la 22 noiembrie 2014, la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus. Prefața cărții este semnată de Oana Pellea.O placă comemorativă dedicată marelui actor a fost dezvelită la 28 octombrie 2015, în București, pe strada Salcâmilor, locul unde Amza Pellea și-a trăit ultimii ani din viață.Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.A decedat în data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

Fundația Enciclopedică „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit „Douăzeci de ani fără Amza”.

Filmografie:  Setea (1960); Tudor (1963); Pisica de mare (1964); Camera albă (1965);  Neamul Șoimăreștilor (1965); Răscoala (1966); Haiducii (1966);  Dacii (1967); Columna (1968);  Războiul domnițelor (1969);   Mihai Viteazul (1971);    Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972);Puterea și adevărul (1972);  Săgeata căpitanului Ion (1972); Ciprian Porumbescu (1973);  Ultimul cartuș (1973);  Aventurile lui Babușcă (1973);  Proprietarii (1974);   Porțile albastre ale orașului (1974);   Un comisar acuză (1974);  Stejar – extremă urgență (1974);   Nemuritorii (1974);  Cantemir (1975);  Ulzana, căpetenia apașilor (1975);   Evadarea (1975); Tată de duminică (1975);  Osînda (1976);   Lumina pe coline (1976);  Trei zile și trei nopți (1976);  Tufă de Veneția (1977);  Împușcături sub clar de lună (1977);  Accident (1977);  Das Verschollene Inka-Gold – Omul de aur – film TV (1978); Eu, tu, și… Ovidiu (1978); Pentru patrie (1978); Melodii, melodii (1978); Revanșa (1978); Ecaterina Teodoroiu (1978);  Brațele Afroditei (1978); Nea Mărin miliardar (1979);  Mihail, cîine de circ (1979); Duios Anastasia trecea (1980); Casa dintre câmpuri (1980); Poarta de aur a incașilor (1981); Șantaj (1981);  Spectacolul spectacolelor (1981);   Detașamentul „Concordia” (1981);   Ana si „hoțul” (1981);  Capcana mercenarilor (1981);   Cucerirea Angliei (1982);  Imposibila iubire (1983)

Pe lângă rolurile jucate pe scenă, Amza Pellea a colaborat cu radioul public şi televiyiunea rămânând în memoria poporului său şi din această ipostază.

Sursa:wikipedia