Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio. În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților. Din 29 iulie 1990, Deșteaptă-te române a devenit imnul național al României.
Alături de tricolor și stema României, este imnul național unul din simbolurile care ne reprezintă?
Reşiţa
Ziua Imnului Naţional al României a fost marcată astăzi, la Reşiţa, dar nu foarte multă lume a fost prezentă la ceremonia din Piaţa Tricolorului. Oficialităţile au vorbit despre acest simbol al ţării, dar şi despre rolul mobilizator pe care l-a avut imnul de-a lungul vremii. Prefectul judeţului Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, a spus că actualul imn a insuflat curaj românilor în momentele cruciale ale istoriei, dar şi sentimentul de mândrie în momentele festive.
La festivitatea din Reşiţa a participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Gheorghioni, primarul municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, alături de şefii structurilor M.A.I., militari activi şi în rezervă şi de reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate din Caraş-Severin. A fost prezent şi managerul Radio România Reşiţa, Laura Sgaverdea, postul public de radio fiind singurul care difuzează în fiecare dimineaţă, la ora 05.52, imnul ţării.
Primarul Mihai Stepanescu a subliniat că imnul reprezintă un simbol al ţării, iar pentru valorile de simbol şi-au pierdut viaţa înaintaşii nostri şi, prin urmare, trebuie să le respectăm.
Pentru prima oară “Desteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, a fost intonat pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Valcea. Oamenii nu-i cunosc prea bine istoria, nu-i ştiu nici versurile prea bine, dar spun că atunci când îl aud îşi aduc aminte de patriotism.
După slujba religioasă, a avut loc şi o mică paradă militară. Onorul a fost dat de garda de onoare, dar şi de plutoane de jandarmi şi de lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Semenic.
Versurile imnului naţional al României îi aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor.
După ce timp de aproape o jumătate de secol fost interzis de regimurile totalitare, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României.
Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
(Sebastian Dragomir)
Timişoara
La Timişoara, manifestările organizate cu ocazia Zilei Imnului Național al al României au avut loc în fața Palatului Administrativ.
La ceremonie au luat parte prefectul Eugen Dogariu, primarul Nicolae Robu, reprezentanți ai Brigăzii 18 Infanterie Banat, ai ISU Banat și ai Jandarmeriei.
„Ziua Imnului e o zi importantă și în acest an am încercat să o sărbătorim altfel decât până acum în așa fel încât să fie implicați în organizare și copii și alte instituții decât cele ale statului. Cred că a fost frumos să ascultăm copiii cântând imnul național al României. Am avut un interpret care a cântat cântece românești ceea ce încă o dată modifică ceea ce am făcut până acum și cred că e un lucru mai bun”, a declarat prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu.
Foto: Prefectura Timiş
Arad
Ziua imnului naţional a fost sărbătorită în această dimineaţă şi în Piaţa Primăriei din Arad. A avut loc o rugă şi închinare pentru poporul român, ceremonial religios oficiat de către Arhiepiscopia Ortodoxă Arad. Apoi, a urmat o alocuţiune privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, prezentată de reprezentantul Muzeului Judeţean Arad și intonarea imnului naţional de către întreaga asistenţă.
Foto: Prefectura Arad
