Tehnologia la zi – despre uzura planificată

Auzim tot mai des expresia ”Nu le mai fac ca pe vremuri”. Uzura planificată își face simțită prezenta în toate produsele pe care le achiziționăm. Un bec franțuzesc, o mașină ieșită pe poarta fabricii în California, un ventilator medical produs în Germania, toate au ceva în comun: nu mai au durata de viață de altădată. Este un lucru despre care toată lumea știe, dar nimeni nu vorbește… nu cel puțin așa de clar și răspicat cum o fac jurnaliștii tech de la playtech.ro.

Articol editat de Ovidiu Babolea, 3 octombrie 2021, 11:21 / actualizat: 3 octombrie 2021, 18:09

Aceasta este o politică de marketing care influențează modul de proiectare și construcție a produselor. Prin uzura planificată, producătorii limitează, în mod deliberat, durata de viață a produselor mult sub capacitățile reale tehnologice. În acest fel, se asigură cererea continuă pentru mai multe produse și, prin urmare, crește profitul pe termen lung al producătorilor.

Un scurt istoric

Povestea și bazele istorice ale uzurii planificate au luat naștere În ianuarie 1925, Philips, Osram, General Electric și alți cinci mari producători de becuri se întâlnea la Geneva pentru o discuție tematică. Scopul ei era de a face lumea un loc mai bun. Un loc mai bun pentru ei. În urma discuțiilor avute la această ședință, a rezultat o înțelegere, numită ulterior Cartelul Phoebus. Înțelegerea semnată la Geneva urmărea să controleze producția și vânzarea becurilor cu filament. Acest lucru avea să se întâmple prin partajarea piețelor și limitarea intenționată a duratei lor de viață.

Astfel că, înainte de 1925 durata medie de viață a unui bec era de aproximativ 2.500 de ore. După întâlnirea de la Geneva, membrii cartelului au căzut de comun acord că e mai profitabil ca durata medie de viață a unui bec să  scadă la 1.000 de ore. Acesta a fost primul acord real prin care s-a pus în discuție acest lucru. Pe atunci obiectele și produsele cumpărate aveau o durată de viață foarte mare.

Cartelul Phoebus s-a dizolvat spontan la începutul celui De-al Doilea Război Mondial. La aceea vreme, interesul comercial a dispărut iar accentul s-a pus exclusiv pe durabilitate. Totuși, ideea nu a murit, ea a fost reluată 100 de ani mai târziu.

Toți știu, dar nimeni nu vorbește

Acum, giganți ai tehnologiei sunt acuzați de faptul că își sabotează singuri produsele ca să vândă mai mult. Printre ei sunt Apple, Samsung, Tesla, Bosch sau John Deere.

Reducerea intenționată a duratei de viață a unui produs este o practică foarte cunoscută în toate industriile. E adevărat, totuși, că lumea se ferește să vorbească despre acest lucru.

Uzura fizică planificată

Uzura planificată poate fi de două feluri, fizică sau psihică.

Dacă vorbim de uzura fizică, ne referim la faptul că anumite produse sunt fabricate pentru a avea o viață limitată. După expirarea duratei de viață, produsul începe să se strice, iar el nu mai poate fi folosit.

Teoretic multe obiecte, mașini sau dispozitive pot fi reparate. Doar că, în ziua de azi nimic nu se mai repară. Ele sunt construite sau produse în așa fel încât să nu poată fi reutilizate. Teoretic, utilizatorii au dreptul să își repare produsele sau dispozitivele așa cum consideră.

În realitate însă, producătorii fac tot posibilul pentru a împiedica acest lucru limitând accesul la piese de schimb, unelte, documentație sau obligând utilizatorii ca mentenanța să fie efectuată doar de tehnicieni proprii.

Astfel că, fie vorbim de piese personalizate care nu pot fi găsite, fie că nu avem unde sau cine să le repare, toate acestea ne obligă să cumpărăm un produs nou.

Companii vinovate de uzură fizică planificată

Dacă am căuta o companie care exploatează la maximum uzura planificată și se opune dreptului la reparare, aceea este Apple. Rețeaua strictă de service-uri autorizate, șuruburile exotice și lipsa pieselor de schimb de pe piață este specialitatea lor. În 2020, compania a trebuit să plătească 150 de milioane de dolari despăgubiri după celebrul Batterygate, în urma căruia s-a descoperit că Apple scade intenționat performanțele telefoanelor mai vechi. Mult mai recent, odată cu lansarea iPhone 12, s-a descoperi că mai multe componente ale sale nu pot fi schimbate între ele. Vorbim despre baterie, butonul de sleep și modulul de cameră. Acestea nu pot fi schimbate între două telefoane Apple, pentru că încetează, în mod misterios, să mai funcționeze.

Compania Samsung a fost și ea amendată cu 5,7 milioane de dolari, în Italia. Acolo, instanțele judecătorești au stabilit că actualizările de soft au cauzat probleme serioase. Învechirea planificată este ilegală în Italia. Samsung a respins acuzațiile. Dar, la o căutare mai detaliată pe internet puteți găsi o mulțime de utilizatori foarte supărați de actualizările Samsung. În urma lor, dispozitivele nu au mai funcționat la capacitatea anterioară.

Uzură „psihică”

Dacă ne referim la uzura morală, atunci, ne gândim la obiecte a căror tehnologie, design sau soft se învechește. De exemplu, dispozitivele pe care le folosim la tot pasul sunt toate pasibile de uzură morală. Odată ce ți-ai cumpărat un smartphone, în cel mai scurt timp, va apărea un altul mai frumos și mai performant. La fel, softul sau aplicațiile folosite de acestea se schimbă cu regularitate, fapt care te determină să îl înlocuiești cu altul care acceptă noile cerințe.  Nevoia de memorie mai multă, dorința unui design mai frumos ne face să cumpărăm dispozitive de câte ori ne permitem.

Partea negativă și pozitivă

Partea negativă a uzurii planificate este că tot ce cumpărăm, în ziua de azi, este supus acestui tip de marketing nociv. Suntem obligați să ne schimbăm obiectele casnice, produsele care le folosim sau dispozitivele, foarte des. Acest lucru creează o frustrare imensă asupra noastră. Pe lângă faptul că trebuie să îți permiți, din punct de vedere material, să cumperi permanent lucruri, mai este și aspectul temporal. Pe lângă bani, mai trebuie să iei în calcul și factorul de timp. Din cauza multitudinii de produse de pe piață, la ora actuală, trebuie să ai timp să alegi produsul potrivit. De exemplu, vrei să îți cumperi o mașină de spălat. Pentru asta, trebuie să ai în vedere câți bani ai pentru ea, apoi trebuie să alegi din toate mărcile comercializate. După ce ai stabilit marca, trebuie să îți cauți specificațiile tehnice pe care le dorești. Toate aceste etape sunt mari consumatoare de timp, energie și bani.

În mod ciudat, ai crede că uzura planificată are doar conotații negative, dar nu este așa. Parte pozitivă este că, la scară macroeconomică, rapiditatea cu care se schimbă produsele duc la o cerere foarte mare, ceea ce are ca și consecință crearea de noi locuri de muncă. O altă parte pozitivă este faptul că, în acest fel, competiția dintre producători promovează inovația. Teoretic, acest fapt duce la produse mai bune, mai ușor de utilizat, mai ”deștepte”.

Ca urmare a acestui ciclu vicios, dar virtuos, industria a făcut nenumărate bunuri ieftine și astfel disponibile pentru aproape oricine.

Depistarea utilizării uzurii planificate

Sunt indicii care pot să îți arate dacă un anume produs îmbrățișează tehnica de uzură planificată. De exemplu:

• produsele sunt realizate din materiale slabe
• prețul reparațiilor este foarte mare
• produsele rămân în urmă în ceea ce privește sistemul de operare
• producătorii vin cu variante mai moderne, mai tentante.

Potrivit playtech.ro există totuși o speranță, din partea Parlamentului European, pentru un viitor mai bun!

sursa foto: radioromaniacultural.ro