În ultima vreme, a patruns pe piata romaneasca o sursa de energie neconventionala ce constituie o alternativa la hidrocarburi: porumbul. Producţia agricolă este apreciată ca viitoare sursă alternativă pentru sistemul energetic. Dacă, la nivel naţional, pe o suprafata arabilă de aproximativ 3 milioane de hectare s-ar cultiva porumb, jumătate ar fi hrană pentru animale, iar jumătate ar asigura resursa energetică pentru 33 de centrale de 110 MWatt, adică mai mult decât se produce astăzi la Turceni, Rovinari şi Cernavodă.
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana si Romania trebuie sa respecte o serie de norme si conduite care sa conduca la îmbunatățirea „relatiei” pe care o are cu mediul înconjurator. Tocmai din acest motiv, resursele regenerabile de obtinere a energiei au devenit la mare cautare.
In statele Uniunii Europene astfel de cazane se fabrica de ceva vreme chiar si pentru locuinte individuale. Biomasa reprezinta o sursa neconventionala de combustibil de natura solida, cu putere calorica destul de mare insa cu un pret destul de scazut. In categoria combustibililor pentru cazanele de biomasa intra nu numai porumbul ci si griul, rumegusul, nucile, peletii, simburii de piersici, resturile de plante etc.
Avantajele centralelor termice pe baza de porumb
Puterea calorifica a porumbului uscat este de 4.718 kilocalorii pe kilogram, dupa unele surse 6.200 kilocalorii pe kilogram. Daca se ia in considerare si umiditatea, de 14 la suta, atunci caldura specifica se reduce la 3.885 kilocalorii pe kilogram. Astfel, cu doar 2,5 kilograme de porumb se poate obtine puterea calorica echivalenta cu un litru de motorina. Daca cărbunele utilizat de centralele de energie termica are in medie o putere calorica de 1600-2000 kilocalorii pe kilogram si o umiditate de 35-45%, puterea calorica a porumbului uscat este de 4718 kilocalorii pe kilogram, iar, dupa unele surse, chiar 6.200 kilocalorii pe kilogram. Daca se ia in considerare si umiditatea, de 14%, atunci caldura specifica se reduce la 3885 kilocalorii pe kilogram. La simpla analiza se observa ca porumbul poate fi declarat învingător in razboiul cu cărbunele.
Exista cazane de 28, 30, 32, 50, 60 si 90 kilowati suficiente pentru încălzirea unor locuințe cu suprafețe de 250-700 de metri pătrați. In funcție de dimensiunea cazanelor variază si preturile.
Cazanul de 30 de kilowati consuma sase kilograme de porumb pentru fiecare ora de functionare. In ceea ce priveste sistemul de pornire a cazanului, acesta se aprinde identic cu orice alt cazan cu combustibil solid. Cazanul incalzeste apa pana la 90 de grade Celsius. O casa bine izolata de 120 metri patrati necesita 15 kwh pe metru patrat pe an se ard in jur de 400-500 de kilograme de porumb pe an.
Specialistii apreciaza avantajele ecologice ale porumbului: neutru din punctul de vedere al producerii de CO2, nu este toxic, se poate cultiva pe suprafețe foarte mari fara sa contamineze solul sau apele, productia de porumb nu necesita obtinerea autorizatiilor de mediu, transportul se face cu camioane cu remorci, fara a exista vreun pericol de explozie pe sosele, depozitarea se face in silozuri (destule abandonate pe langa fostele CAP-uri).
In ceea ce priveste pretul porumbului si al celorlalti combustibili folositi in prezent in Romania, specialistii au ajuns la concluzia ca merita sa ardem boabe de porumb in locul gazului.
Pe de altă parte, foarte mulţi ţărani nu-şi permit să cumpere lemne, de aceea ard ştiuleţi de porumb să se încălzească. Pe timp de iarnă, în sate miroase a mămăligă arsă, fiindcă porumbul de pe câmp nu ajunge să fie făcut mălai, ci devine combustibil pentru sobe. Lemnele costă prea mult pentru buzunarul oamenilor. În schimb, recolta de porumb nu poate fi valorificată prin vânzare, din cauza preţului foarte mic.
Un tanar fermier din Găeşti , deja a pus in practica in 2017 cele amintite mai sus si si-a încălzit locuința cu boabe de porumb amestecat cu peleţi, în condițiile în care acesta este mult mai ieftin decât lemnele, iar producția din 2017 a fost peste aşteptări. Bogdan Costache spune că în acest mod face economie la lemne care sunt mai scumpe şi protejează şi pădurea. „Dacă lemnele sunt scumpe, ardem porumb. A fost şi e încă ieftin! Încălzesc în jur de 130 de metri pătraţi. E 600 lei tona de peleţi şi 500 lei tona de porumb, o cantitate pe care o ard o lună şi jumăte lejer! Porumbul îl produc eu şi ies şi mai bine. În 42 de ore consum trei saci de peleţi de 15 kilograme şi trei găleţi de porumb de 15 litri – amestecate. E mai bine. Mai protejăm pădurile!”, a explicat Bogdan Costache, pentru ziarul Adevarul.
Surse selective: Adevarul.ro; Romanialibera.ro; ziaruldeiasi.ro; stiinta-mister.ro
