Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă: Ediţia a X-a – Grenoble 1968

La 24 de ani după prima ediţie, Franţa organizează din nou Jocurile Olimpice de iarnă, în 1968, la Grenoble.

Articol editat de Daniel Babun, 3 februarie 2014, 10:45 / actualizat: 3 februarie 2014, 18:59

Oraşul Grenoble, situat la poalele Alpilor, la doar 214 m altitudine, a fost desemnat de CIO să organizeze cea de-a X-a ediţie a Olimpiadei (6-18 februarie).

Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice a fost făcută de Charles de Gaulle, preşedintele Franţei. Drept mulţumire zeilor, parcă, francezii apelează la soarele Olympiei pentru aprinderea flăcării olimpice, prevăzând o ştafetă de 7.000 de km pentru transportarea focului sacru.

La Grenoble, 1.293 de sportivi (1.065 bărbaţi, 228 femei) din 37 de ţări s-au întrecut în 35 de probe (22 masculine, 12 feminine, 1 mixtă).

Eroul competiţiei a fost, spre satisfacţia gazdelor, schiorul francez Jean-Claude Killy, câştigător a 3 medalii de aur la toate cele trei discipline ale schiului alpin: coborâre, slalom uriaş şi slalom special. La nici 25 de ani, Killy devine campion olimpic, egalând astfel recordul austriacului Tony Sailer, şi el cu trei medalii în palmaresul JO de la Cortina d’Ampezzo, cu 12 ani în urmă. Italianul Franco Nones obţine titlul olimpic la schi fond, fiind primul campion olimpic la această probă care nu aparţine ţărilor nordice.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (14 medalii, din care 6 de aur); URSS (13 medalii, din care 5 de aur); Franţa (9 medalii, din care 4 de aur); Italia (4 medalii, toate de aur).

Pentru România, Grenoble a reprezentat un succes. Ţara noastră a obţinut singura medalie din istoria participărilor sale – bronz – prin echipajul de bob-2 persoane alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. Campioni europeni cu un an în urmă, vicecampioni europeni în preajma concursului de la Grenoble, cei doi sinăieni au confirmat aşteptările. La patinaj artistic, proba feminină a fost dominată de americana Peggy Fleming, dar o evoluţie meritorie a avut şi românca Beatrice Huştiu, de doar 11 ani şi jumătate, care în programul liber a devansat 12 patinatoare mult mai experimentate.

În 1968, România a avut cea mai productivă prezenţă la JO de iarnă, cu medalia de bronz la bob-2 persoane, dar şi cu 7 puncte în total, rezultate în urma cărora a ocupat locul 15 pe medalii şi 16 în ierarhia pe puncte. 

Tot atunci, la Grenoble, în staff-ul Centrului principal de presă a activat şi ziaristul român Constantin Diamantopol (1920-2007), Papa pentru generaţii de gazetari sportivi, unul dintre cei mai buni comentatori de hochei pe gheaţă din lume.

– locul 3 – bob-2: Ion Panţuru, Nicolae Neagoe

– locul 4 – bob-4: Ion Panţuru, Petre Hristovici, Gheorghe Maftei, Nicolae Neagoe

– locul 7 – biatlon, ştafeta 4×7,5 km: Gheorghe Cimpoia, Constantin Carabela, Nicolae Bărbăşescu, Gheorghe Vilmoş

– locul 12: echipa de hochei pe gheaţă (Ion Başa, Vasile Boldescu, Alexandru Calamar, Zoltan Czaka, Constantin Dumitraş, Zoltan Făgăraş, Iulian Florescu, Ion Gheorghiu, Ştefan Ionescu, Aurel Moiş, Eduard Pană, Răzvan Schiau, Mihai Stoiculescu, Geza Szabo, Gyula Szabo, Ştefan Texe, Dezideriu Varga).

– locul 14 – biatlon, 20 km: Constantin Carabela

– locul 22 – biatlon, 20 km: Gheorghe Vilmoş

– locul 23 – biatlon, 20 km: Gheorghe Cimpoia

– locul 25 – schi alpin, slalom: Dan Cristea

– locul 29 – patinaj artistic: Beatrice Huştiu

– locul 29 – biatlon, 20 km: Nicolae Bărbăşescu

– locul 49 – schi alpin, coborâre: Dan Cristea

– locul 55 – schi alpin, slalom uriaş: Dorin Munteanu

– locul 62 – schi alpin, coborâre: Dan Cristea

– locul 65 – schi alpin, coborâre: Dorin Munteanu.

Sursa: Agerpres