Se împlinește astăzi exact o săptămână de când a fost deschisă cutia Pandorei. În urmă cu 7 zile, un procuror DNA l-a chemat pe primul ministru al României la Direcția Națională Anticorupție, pentru a-l informa că a fost deschis pe numele său un dosar de urmărire penală. Fără întrebări, fără audieri, doar o informare. Ce a urmat e demn de un film prost: președintele cere demisia premierului; liberalii cer demisia întregului cabinet, penal în opinia lor; președintele îi dă răgaz până luni să demisioneze; liberalii plusează și vorbesc de alegeri anticipate. Se solicită ridicarea imunității premierului. Se discută în regim de urgență și se votează la fel de repede. Rezultatul era previzibil. NU. Opinia publică nu a reacționat cu excepția a 200 de PMP-iști, aduși în capitală doar pentru o baie de soare și o încăierare cu jandarmii.
Au reacționat în schimb politicienii: lovitură de stat, spun unii; obstrucționarea justiției vine răspunsul; dosar cusut cu ață albă și fapte inventate, se afirmă din nou; se distruge imaginea României, iar șirul de acuze, atacuri și contraatacuri au continuat pe durata întregii săptămâni. Premierul a rămas ferm pe poziție, cu atât mai mult cu cât șefii tuturor filialelor județene ale PSD i-au cerut imperativ acest lucru. Liberalii au mai deschis un front: moțiunea de cenzură.
La această oră se mai discută probabil în parlament și se așteaptă votul aleșilor, care se pare că este previzibil și anticipat de cele două tabere politice; moțiunea nu va trece. În aceste condiții, ziua cea mai lungă, asemeni zilei debarcării aliaților în Normandia, nu va fi suficient de lungă să schimbe ceva pe eșicherul politic românesc. Dacă nu e lungă, e în schimb neagră și urât mirositoare; cel puțin pentru electorat.
Întreaga afacere miroase de la o poștă a bătălie pe ciolan. De câștigat, în opiniile lor, au de câștigat unii sau ceilalți, pe principiul totul sau nimic. De pierdut în schimb, pierdem noi, electoratul, sătul de 25 de ani de mineriade, proteste în stradă, răfuieli politice și jocuri murdare. Pierde economia, se duce pe apa sâmbetei și cursul valutar, investitorii pleacă, dar nu cred că în vacanță, iar ambasadele străine își spun în sinea lor: iar și-au pus românii poalele-n cap.
Povestea nu e nici pe departe încheiată; ce va face premierul dacă DNA-ul mai scoate alte dosare din sertar.Va demisiona. Și dacă DA, ce credibilitate va avea majoritatea care îi va lua locul. Dar pe cine să intereseze astfel de…detalii. Importantă e pentru unii vecinătatea oalei cu smântână, acolo unde dacă nu curge pică, dacă nu cade…ne luăm noi. Poporul……nesemnificativ. Îl vom aburi în toamna viitoare să ne voteze iar. Și dacă nu, până atunci, adunăm, că e foame mare. Foame de bani, de putere, de contracte grase.
Ziua Z, sau ziua cea mai lungă se transformă în viața socio economică și politică a României în anii cei mai lungi. Ani de bătălii crâncene pentru interesul dumnealor direct și personal. Cât despre țugulanul de rând….să fie sănătos și să ne voteze și să aibă răbdare. Democrația nu e un lucru ușor și nu se câștigă cu una cu două. Da, aici au dreptate; unii se luptă de 25 de ani, dar parcă nu e vorba de democrație. Și nici de ziua cea mai lungă. E doar o noapte, lungă și dureroasă pentru nația română.
Dan Agache
Foto: www.dcnews.ro
