Crimeea. Un an

Militarii ruşi au transformat Crimeea într-o fortăreaţă, apărată atît dinspre uscat, cît şi dinspre mare, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin înaintea difuzării filmului documentar Crimeea. Drumul spre casă, de televiziunea publică rusă Rossia 1 duminică seara, cu ocazia împlinirii unui an de la anexarea peninsulei ukrainene Crimeea la Federaţia Rusă.
Rusia a desfăşurat în Crimeea baterii de rachete de coastă, dotate cu rachete antinavale Yakhont / Onyx Bastion, a recunoscut preşedintele rus, adăugînd că aceste sisteme au fost instalate în aşa fel încât să poată fi văzute dinspre mare şi de sateliţi, pentru a descuraja orice fel de tentativă de atac împotriva peninsulei. Bastion este un sistem defensiv, destinat să apere coasta, teritoriul. El nu atacă pe nimeni, dar este o armă eficientă, modernă, de înaltă precizie. Nimeni nu are deocamdată un astfel de system, în afara Rusiei. Acesta este astăzi cel mai eficient sistem de coastă din lume. Da, la un moment dat, pentru a da de înţeles tuturor că peninsula Crimeea este foarte bine apărată, noi am transferat acolo sisteme Bastion, a admis Putin, care a recunoscut că Rusia era pregătită să plaseze în stare de alertă forţele sale nucleare în martie 2014 în cazul unei intervenţii militare occidentale în Crimeea.
Referindu-se la operaţiunea propriu-zisă de acum un an de capturare a peninsulei ukrainene, preşedintele rus a recunoscut că serviciile secrete ale Moscovei au blocat comunicaţiile speciale dintre unităţile ukrainene dislocate în Crimeea şi punctele de comandă de la Kiev, pentru ca şefii militari ukraineni din teren să nu poată primi ordine de la superiorii lor. Omuleţii verzi nu sunt diferiţi de tactica pe care Hitler a folosit-o pentru a începe atacul împotriva Poloniei în cel de-al Doilea Război Mondial, când a îmbrăcat militarii germani în uniforme poloneze şi i-a pus să atace un post de radio german şi să ucidă un grup de persoane, pretinzând că aceasta este o provocare şi folosindu-se de ea pentru un atac. Întotdeauna au fost trucuri şi şiretlicuri. Aceşti omuleţi verzi nu sunt altceva decât oameni din forţele speciale ruse şi dovada este chiar în faţa noastră dar nu putem să admitem acest lucru pentru că nu vrem să admitem implicaţiile unei agresiuni directe ruse.
În acelaşi timp, fostul comandant al Flotei Rusiei din Marea Neagră, amiralul Igor Kasatonov, a remarcat în acest context că serviciile de informaţii ale NATO nu au reuşit să urmărească pregătirea operaţiunii pentru blocarea unităţilor ukrainene în Crimeea anul trecut, potrivit RIA Novosti. În Crimeea, serviciile de informaţii ale Alianţei Nord-Atlantice au ratat tot ce se poate. Unul din motive este tăcerea strictă radio din perioada concentrării grupării armate ruse, precum şi utilizarea abilă a bazei din Sevastopol, a transportului care a dus trupele ruse în Crimeea, a afirmat amiralul Kasatonov.
La 16 martie s-a împlinit un an de la controversatul referendum organizat în Crimeea, la care – potrivit Moscovei – 96,77 % din alegători, 1.233.002 de persoane s-au pronunţat pentru separarea de Ukraina şi alipirea ulterioară la Federaţia Rusă. Kievul şi Occidentul contestă rezultatele acestui referendum, denunţînd anexarea ilegală a peninsulei ukrainene de către Moscova.
Democraţiile occidentale au fost întotdeauna, în mod tradiţional, lente în a răspunde unor astfel de ameninţări. Până la urmă Franţa şi Marea Britanie au eşuat în a răspunde reocupării de către Hitler a Renaniei în 1936. Astăzi, democraţiile au dificultăţi în a face faţă provocării forţei militare … şi nu vor să admită că Putin, în timp ce încearcă să negocieze pacea, este principalul susţinător al războiului.
În acest context, Chişinăul trebuie să se apropie de NATO, întrucît securitatea statului moldovean este în pericol, a declarat preşedintele Nicolae Timofti, făcînd referire la războiul din Ukraina şi la ameninţările generate de proiectul secret Novorossia al Kremlinului, care include şi Republica Moldova.
Armata moldovenească trebuie reformată, trăim alte timpuri, în care există ameninţări asupra statului nostru. Există pericolul unui conflict militar pe teritoriul Republicii Moldova. Şansa noastră este apropierea şi colaborarea cu blocul NATO. Îmi pare rău că, atunci cînd a fost momentul, nu ne-am apropiat mai mult de NATO, a afirmat Nicolae Timofti în cadrul unei emisiuni difuzate luni seara la postul public de televiziune, potrivit mass-mediei locale.
Preşedintele Nicolae Timofti a făcut aceste declaraţii în contextul în care premierul Chiril Gaburici s-a aflat luni la Bruxelles, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a salutat disponibilitatea autorităţilor de la Chişinău de a aprofunda relaţiile bilaterale şi a reiterat susţinerea NATO pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Statele NATO au susţinut întotdeauna Republica Moldova în problematica Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa, solicitînd retragerea forţelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, a subliniat Jens Stoltenberg după întrevederea avută cu premierul Gaburici, după cum a relatat postul public de televiziune de la Chişinău.
La rîndul său, Chiril Gaburici a subliniat interesul autorităţilor moldovene pentru deschiderea la Chişinău a unui oficiu NATO care să faciliteze dialogul politic şi cooperarea dintre Republica Moldova şi Alianţa Nord-Atlantică.
De amintit că Republica Moldova este stat neutru, potrivit Constituţiei, dar unii politicieni şi experţi contestă necesitatea acestei prevederi, mai ales în contextul în care în regiunea din stînga Nistrului staţionează un contingent militar rus şi există muniţie a Federaţiei Ruse.
Dar, ce mai reprezintă NATO? Cheltuielile din domeniul apărării în ţările membre NATO trebuie restructurate. În centrul Europei, s-a ajuns la un fel de limită inferioară a cheltuielilor pentru apărare, dar ele încă sunt în scădere în vestul Europei. În acest an, doar cinci state membre NATO din totalul de 28 au atins ţinta de 2 la sută din PIB pentru apărare, relatează BBC News Online. Dar nu numai tăierile din bugetul apărării provoacă îngrijorări, ci şi modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani. De exemplu, în Belgia „aproape trei sferturi din buget se duce pe cheltuieli cu personalul, cu 24-25 la sută pe costuri curente pentru operaţiuni şi antrenament”, ceea ce înseamnă că rămân mai puţin de 1 la sută pentru semnarea de noi contracte pentru cumpărarea de kituri noi şi pentru modernizarea echipamentului.
Situaţia este similară pentru multe state membre NATO. Divizii întregi şi sisteme de armament au fost desfiinţate în ultimele decenii.
NATO a îmbrăţişat o nouă misiune mai politică după destrămarea Uniunii Sovietice, dar este posibil să îşi fi pierdut calea în ultimii ani. Unii vor ca alianţa să îndeplinească un rol mai global, desfăşurând misiuni de antrenament şi gestionare a crizelor precum cele din Irak, Afganistan şi Libia. Alţii susţin că ar trebui să revină la scopul său iniţial – apărarea graniţelor Europei.
Aderarea Ucrainei la NATO ar provoca un război nuclear, susține un expert american, care consideră că Occidentul este principalul vinovat pentru criza din fostul stat sovietic. Mai aproape de realitate, liderul cecen Ramzan Kadirov a amenințat, luni, ca este pregătit să trimită 74.000 de locuitori ai Ceceniei „să facă ordine” în Ucraina. Avertismentul vine în contextul în care o importantă grupare de luptători ceceni, „batalionul Vostok”, a luptat în ultima perioadă alături de insurgenții proruși împotriva forțelor guvernamentale, arata agenția ucraineana Ukrinform.

Articol editat de Mirabela Afronie, 18 martie 2015, 10:57

(Mario Balint)