Radio România Reşiţa este radioul oamenilor şi promovează Valoarea.
Din acest motiv şi din respect pentru toţi ascultătorii, din țară și din afara granițelor, cinstim oamenii de valoare, a căror menire este aceea de-a înălţa cultura şi spiritul poporului român.
În această seară, de la ora 22:15, la emisiunea Boema avem invitat un prieten drag şi vechi al radioului și al teatrului reşiţean, care a luat viaţa treaptă cu treaptă și a dus numele orașului natal, Bocșa și al Banatului până în inima teatrului românesc, București.
Este absolventa Facultății de Litere- Universitatea de Vest Timişoara și a Academiei de Teatru şi Film „I.L. Caragiale” Bucureşti-specializarea Teatrologie.
Marinela Ţepuş a vrut încă din adolescenţă să intre în lumea teatrului. A visat să fie actriţă, însă destinul i-a rezervat altceva. A ajuns să trăiască în teatru şi pentru teatru, însă nu pe scenă. Este secretar literar, critic şi manager. Timpul liber şi-l petrece citind piese, iar cei mai buni prieteni şi i-a făcut în jurul scenei.
După absolvirea primei facultăţi a ajuns secretar literar la Teatrul „Nottara” din Capitală şi a descoperit că meseria i se potriveşte ca o mănuşă, iar în calitate de secretar literar a primit invitaţii să facă echipe pentru festivaluri şi astfel a fost cooptată de Răzvan Dincă- director, pe atunci, al teatrului George Ciprian. El i-a propus să vină prin cumul secretar literar aici. A făcut alături de el, trei ediţii ale galei „Capul de regizor”, iar când Răzvan Dincă a plecat la Bucureşti a devenit ea director, apoi a revenit secretar literar și apoi manager la Teatrul „Nottara”.
Este un scorpion autentic, dar mai ales un luptător pasionat care a reușit să lase urme frumoase în toate locurile pe unde a trecut. Altruistă și cultivată, loială si profesionistă, Marinela Țepus este un om de teatru care merită apreciat pentru consecvența prin care a reușit să promoveze artele spectacolului, atât pe pandemie, dar și înainte de aceasta.
Un dialog viu, sincer și aspru, unde e nevoie, reprezintă arta conversației acestei seri la Boema cu amfitrioana noastră, Marinela Țepuș-managerul unui teatru cu o istorie specială-Teatrul “Nottara” din București!
“După ce comisia de examinare a decis că tânărul Liviu Ciulei a luat examenul cu nota 10 pe linie, acasă, îşi amintea el, era la masă cu inginerul Liviu Ciulley, mama şi sora sa. După o tăcere îndelungată, inginerul Liviu Ciulley, spune: Se pare că chestiunea teatrului este o treabă serioasă! Şi pauză… După o pauză de câteva minute în care nu pot descrie prin ce am trecut, spune regizorul, tata spune: Am să-ţi construiesc un teatru.
Şi astfel a apărut după un an, în 1946, teatrul în care astăzi funcţionează Teatrul C.I. Nottara cu cele două săli de spectacol. […] A fost comandat proiectul de arhitectură lui Radu Dudescu, care era arhitectul-şef al Băncii Naţionale şi avea un birou de arhitectură particular în Strada C.A. Rosetti, nr. 43A. Acesta întocmeşte proiectul în trei luni, astfel încât la 31 iulie 1942, cu nr. 06870, este înaintat la Primăria Municipiului Bucureşti – Sectorul I Galben pentru autorizaţia de construcţii. Proiectul de beton armat a fost întocmit de profesorul inginer Aurel A. Beleş. La 26 noiembrie 1942, primarul Sectorului I Galben semnează Autorizaţia de construcţie nr. 9I.
Se preciza că se va executa un corp de clădire cu subsol, parter şi 8 etaje din zid cu toate planşeele din beton armat. De asemenea, era specificat faptul că proiectul şi conducerea lucrărilor aparţin arhitectului Radu Dudescu, iar execuţia se va face de Societatea Naţională de Construcţii Sonaco a inginerului Liviu Ciulley.
Imobilul este format din două blocuri distincte, care adăpostesc funcţii diferite: blocul din B-dul Take Ionescu, nr. 20 (astăzi B-dul Magheru) şi blocul din Strada Jules Michellet, nr. 2. El a fost proiectat cu spaţii pentru două teatre, spaţii pentru garsoniere şi apartamente, spaţii pentru prăvălii şi pentru diversele instalaţii necesare. Cele două teatre, care funcţionau în el – Teatrul Odeon şi Teatrul Studio – formau un corp care, din punct de vedere volumetric, ocupa subsolul, parterul şi etajele 1, 2 şi 3 din Blocul din Strada Jules Michellet, nr. 2, având pătrunderi parţiale la subsol, parter şi etajele 1 şi 2 în blocul din B-dul Take Ionescu, nr. 20. […]
Sala mare de spectacol – Teatrul Odeon – se desfăşoară la parter pe o suprafaţă de 330 mp, la balcon de 190 mp şi la loji de 80 mp. […] Societatea Naţională de Construcţii Sonaco, a inginerului Liviu Ciulley, va începe construcţia imobilului în campania anului 1943, dar va întâmpina o serie de greutăţi din cauza condiţiilor de război. În luna august 1946, imobilul era terminat la roşu, Teatrul Odeon îşi aştepta inaugurarea în stagiunea de toamnă, Teatrul Studio era finalizat 80%, iar o bună parte din apartamente aveau finisajele terminate […]
În scopul de a întreprinde orice acte şi fapte de comerţ în legătură cu spectacolele teatrale, cinematografice şi muzicale, la 11 mai 1946 se înfiinţează Societatea anonimă română Odeon, cu sediul în Bucureşti, B-dul Take Ionescu, nr. 20. Conform Actului constitutiv – publicat în Monitorul Oficial nr. 146/27 iunie 1946 -, Societatea avea ca membri fondatori pe: ing. Liviu I. Ciulley, Nicolae Ottescu, Corneliu Moldovanu, Dan Bunescu, Ion I. Ciulley şi Anişoara Bunescu (n. Ciulley). Capitalul social al Societăţii, la creare, a fost de 15.000.000 lei, împărţiţi în 1.500 acţiuni nominale a câte 10.000 lei fiecare.
În imobilul prezentat mai sus va funcţiona, pentru scurtă vreme, Teatrul Odeon, care-şi va deschide porţile în noiembrie 1946 cu spectacolul „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare,în care Liviu Ciulei a interpretat rolul lui Puck, în regia Ion Şahighian.
Aici îşi va face debutul regizorul Liviu Ciulei cu piesa Poveste stranie / Strange. Cea de-a doua stagiune, din anul 1947, continuă seria succeselor. Din păcate, la puţin timp după recunoaşterea Guvernului Dr. Petru Groza de către Occident, consecinţele preluării definitive a puterii de către comunişti au devenit din ce în ce mai vizibile. În vara anului 1948, după naţionalizare, Teatrul Odeon este desfiinţat, aici instalându-se Teatrul Armatei. Ulterior, teatrul va prelua numele actorului şi pedagogului C.I. Nottara, nume sub care este cunoscut şi astăzi. Am speranţa că cei ce vor citi aceste rânduri îşi vor îndrepta un gând de recunoştinţă câtre inginerul Liviu Ciulley, atunci când se vor afla în acest lăcaş de artă”.
Rămâneţi ACASĂ pe frecvenţele 105.6 FM și 91,9 FM – 92,8 FM pentru ascultătorii din Clisura Dunării, sau pe radioresita.ro, ori pe telefon, indiferent că este fix sau mobil, sunând la numărul 031.504.04.34, apel cu tarif normal, puteţi asculta oricând şi de oriunde Radio Reşiţa.
Anca Bica Bălălău
Sursa foto:Marinela Țepuș
