Tensiuni în coaliție pe tema bugetului: PSD anunță amendamente pentru „Pachetul de Solidaritate”, iar PNL avertizează asupra riscului unei crize politice

Președintele PSD i-a transmis o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan duminică, după ședința Consiliului Politic Național al partidului, în care anunță că social-democrații vor vota bugetul de stat pentru anul 2026, dar vor depune amendamente pentru a introduce în proiect măsuri cu caracter social, pe care le consideră esențiale.

Articol editat de Valentina Adam, 16 martie 2026, 06:55

Sorin Grindeanu a precizat că partidul pe care îl conduce va susține modificări care să includă în buget „viziunea social-democrată”, în special finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, destinat sprijinirii a aproximativ 3,5 milioane de familii, printre care pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani.

„Am decis să votăm bugetul de stat pentru anul 2026 – un buget trimis în Parlament cu o nepermisă întârziere. Vom susține însă modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea noastră social-democrată”, a afirmat Sorin Grindeanu.

PSD acuză austeritate și favorizarea marilor companii

În scrisoarea adresată premierului, liderul PSD susține că dialogul din cadrul coaliției de guvernare s-a transformat într-un „simulacru” și critică politica economică a Executivului, pe care o consideră bazată pe austeritate.
„PSD a intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate și protecție românilor, nu pentru a fi complice la un experiment economic dezastruos, bazat pe o austeritate oarbă și profund inechitabilă”, a transmis Grindeanu.
Acesta îl acuză pe Ilie Bolojan că ar favoriza marile companii în detrimentul populației și al firmelor românești.
„În loc să fiți un scut pentru românii de rând și companiile românești, ați devenit un sprijin puternic pentru multinaționale”, afirmă liderul social-democrat, susținând că reducerea unor taxe pentru corporații ar fi diminuat veniturile bugetare cu miliarde de lei.
Grindeanu a mai criticat creșterea taxelor indirecte și impactul economic al măsurilor fiscale adoptate de guvern, susținând că acestea au dus la scăderea consumului și la reducerea puterii de cumpărare.
Potrivit acestuia, România ar înregistra șase luni consecutive de scădere a consumului, precum și o diminuare a puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor.

PSD vrea amendamente pentru sprijin social

Social-democrații anunță că vor depune în Parlament amendamente pentru finanțarea Pachetului de Solidaritate, care include majorarea unor indemnizații pentru copii cu dizabilități și sprijin pentru familiile monoparentale.
Potrivit liderului PSD, impactul bugetar al acestor măsuri ar fi limitat, estimat la aproximativ 0,16% din PIB.
„PSD refuză să mai participe la falimentul României. Vom susține amendarea Pachetului de Solidaritate și includerea acestor măsuri în bugetul de stat pe 2026”, a transmis Sorin Grindeanu.
Liderul PSD îi cere premierului să accepte aceste propuneri și avertizează asupra consecințelor politice în cazul unui refuz.
„Susțineți cerințele rezonabile ale PSD și ale celorlalte partide din coaliție sau asumați-vă consecințele politice”, se arată în finalul scrisorii.

PNL avertizează asupra riscului unei crize politice

Reacția PSD vine în contextul în care PNL a transmis, tot duminică, că dezbaterea bugetului nu trebuie transformată într-un exercițiu politic și a cerut respectarea regulilor stabilite în cadrul coaliției.
Liberalii au avertizat că amendamentele la buget trebuie discutate în interiorul coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară.
PNL a atras atenția că orice încercare de a impune modificări prin voturi surpriză în Parlament ar putea încălca acordul politic dintre partenerii de guvernare și ar risca să genereze o nouă criză politică, într-un moment în care România se confruntă deja cu presiuni bugetare semnificative.

Potrivit liberalilor, proiectul de buget pentru 2026 a fost construit pe baze considerate realiste și respectă ținta de deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut, nivel care ar menține România pe o traiectorie credibilă în fața piețelor financiare și a partenerilor europeni.

PNL atrage atenția că actualul context internațional, marcat de perturbări pe piețele combustibililor și pe piețele financiare, generate de conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea amplifica presiunile asupra economiei prin creșterea inflației și încetinirea ritmului de creștere economică. În aceste condiții, liberalii consideră că prudența și responsabilitatea fiscală ar trebui să fie prioritare.

Formațiunea mai susține că orice amendamente la buget trebuie discutate în cadrul coaliției de guvernare și asumate de Guvern, nu introduse prin negocieri informale sau prin voturi surpriză în Parlament. Liberalii invocă articolul 19 din acordul politic al coaliției, care prevede că nicio inițiativă sau vot care implică majorări ale cheltuielilor bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii coaliției.

PNL avertizează că modificarea substanțială a bugetului prin înțelegeri parlamentare conjuncturale ar putea avea consecințe economice imediate, precum creșterea datoriei publice, majorarea dobânzilor la împrumuturile statului și afectarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale.

Liberalii susțin că situația fiscală a țării necesită decizii responsabile și amintesc că, în momentul în care situația bugetară a devenit critică anul trecut, premierul Ilie Bolojan și-a asumat conducerea guvernului de coaliție și adoptarea unor măsuri de reformă și corecție bugetară.

În acest context, PNL transmite că va susține un buget „realist și responsabil”, orientat spre stabilitatea economică, și subliniază că interesul României trebuie să primeze în fața oricărui calcul politic.

Contre politice între aliați

Sâmbătă, liderul organizaţiei liberale ieșene, Alexandru Muraru, a declarat că PSD şi AUR s-ar fi înţeles să voteze împreună amendamente la proiectul de buget, atât în comisii, cât şi în plen. În opinia sa, acest „joc e iresponsabil, pentru că aruncă România într-o criză majoră”.

În schimb, liderul PSD Bucureşti, Daniel Băluţă, a susținut că „bugetul nu poate să treacă în această formă”. Potrivit lui, aleșii social-democrați vor face demersuri pentru adoptarea amendamentelor pe care le propun.

AUR consideră că proiectul de buget este nerealist

Din opoziție, liderul senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor, Petrişor Peiu, a criticat proiectul de buget trimis în Parlament de către Executiv.

Parlamentarul a atras atenţia că ţinta propusă privind o rată a inflaţiei de 6,5% nu este realistă ţinând cont de realitatea economică a României. „Inflaţia din România a explodat în timpul Guvernului Bolojan din aceeaşi cauză pentru care este uriaşă în ultimii cinci ani: coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR scumpeşte anual preţul de consum al energiei. În ultimele 12 luni, preţul energiei electrice a crescut cu aproape 60%, iar cel al energiei termice cu aproape 14%. Preţul serviciilor de apă, canal şi salubritate este cu peste 17% mai mare”, a opinat Petrişor Peiu.

Cifrele proiectului de buget

Guvernul a adoptat proiectul bugetului de stat, joi seară, construit pe o estimare de creștere economică de 1%, cu obiectivul principal de reducere a deficitului bugetar, dar și cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor.

La finalul ședinței de la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a anunțat că executivul a adoptat toate actele normative necesare pentru pregătirea bugetului și trimiterea acestuia în legislativ.

Una dintre măsurile importante este majorarea salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 6,8% față de nivelul actual de 4.050 de lei.

Deficit mai mic, investiții mai mari

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că bugetul pentru 2026 pornește de la un PIB estimat la 2.045,2 miliarde de lei și urmărește o reducere a deficitului bugetar la aproximativ 6,2% din PIB, în condițiile în care România se află în procedură de deficit excesiv.

În același timp, investițiile publice sunt programate să ajungă la aproximativ 164 de miliarde de lei, în creștere față de cele 138 de miliarde de lei din 2025, o mare parte din fonduri provenind din programele europene.

Ministrul a subliniat că 2026 este ultimul an în care România poate utiliza fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce face esențială menținerea unui ritm ridicat al investițiilor.

Compensarea accizei la motorină pentru transportatori

Guvernul a decis și majorarea accizei la motorină, însă transportatorii vor beneficia de sprijin.

Compensarea a fost extinsă până la finalul anului și majorată de la 0,65 lei la 0,85 lei pe litru, urmând să fie revizuită la fiecare trei luni, în funcție de evoluția pieței.

Pachet de debirocratizare pentru investiții

Executivul a aprobat și o ordonanță de debirocratizare, care include trei reforme principale:

Simplificarea autorizării investițiilor mari, prin creșterea pragului de verificare pentru investițiile străine de la 2 la 5 milioane de euro și eliminarea unor avize suplimentare;

Reducerea termenelor de autorizare pentru proiectele finanțate prin fonduri internaționale, până la aproximativ 85 de zile;

Simplificarea procedurilor pentru avizele de securitate la incendiu, cu termene mai scurte și digitalizarea documentației.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că aceste măsuri urmăresc accelerarea proiectelor economice și crearea unui mediu mai predictibil pentru investiții.

Bugetul, adoptat într-un context economic dificil

Șeful guvernului a subliniat că bugetul pentru 2026 a fost construit într-un context economic complicat, marcat de turbulențe pe piețele financiare, dobânzi ridicate și creșteri de prețuri.

Ministrul Finanțelor a adăugat că există și riscuri externe, în special legate de evoluțiile geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea influența inflația și perspectivele economice.

Avertismentul Consiliului Fiscal

Înainte de adoptarea bugetului, Consiliul Fiscal a avertizat că echilibrul bugetar este fragil și depinde de mai mulți factori de risc, precum costurile de finanțare, nivelul colectării veniturilor sau întârzierile în absorbția fondurilor europene.

Instituția apreciază că bugetul ar putea fi compatibil cu un deficit de aproximativ 6,25% din PIB, însă atingerea acestei ținte rămâne dependentă de evoluțiile economice interne și internaționale.

După trimiterea proiectului în Parlament, urmează dezbaterile și eventualele amendamente, înainte ca legea bugetului de stat pentru 2026 să fie adoptată.

Foto: Guvernul României | gov.ro