Mina Petrila- ultimul vagonet a fost scos în urmă cu un an.
A trecut un an de la închiderea Minei Petrila, una dintre cele mai vechi exploatări miniere din Valea Jiului, iar între timp investiţiile care să compenseze pierderea economică suferită de oraş au lipsit. În mina rămasă amintire chiar şi vagonetul – simbol, cu care a fost scoasă ultima tonă de cărbune, a avut o soartă tristă.
În urmă cu un an, în 30 octombrie 2015, zeci de oameni au luat parte la ceremonia simbolică a scoaterii ultimului vagonet de cărbune din Mina Petrila, eveniment care a marcat închiderea definitivă a exploatării miniere, după 156 de ani de activitate aproape neîntreruptă. Foştii mineri au scris atunci pe vagonetul ieşit din pământ „Ultima tonă de cărbune, Mina Petrila, 30.10.2015”, şi au luat din cuva sa, ca amintire, bucăţi de cărbune. Scena petrecută în acompaniamentul funebru al unei fanfare a stârnit emoţii profunde, lacrimi şi resemnare. Lacrimi şi resemnare Unii dintre ortaci au relatat că au muncit chiar şi peste 30 de ani în exploatarea de cărbune, care a avut în anii săi de glorie până la 4.000 de angajaţi, iar ziua închiderii ei a reprezentat una dintre cele mai triste din viaţa lor. La un an de la închiderea minei Petrila, vagonetul pe care minerii au notat data scoaterii din subteran a ultimei tone de huilă a rămas răsturnat printre fiarele vechi din incinta fostei exploatări. Vagonetul ruginit nu a mai fost aşezat la loc de cinste nicăieri şi nu a mai devenit piesă de muzeu, aşa cum îşi doreau unii dintre ortaci, deocamdată este însă păzit de hoţii de fier vechi. De cealaltă parte a Jiului de Est, oraşul Petrila pare neschimbat după anul care a trecut. Şi aici, ca de altfel în întreaga Valea Jiului, investiţiile pe care localnicii le-au aşteptat în speranţa redresării economice a oraşului, au lipsit, iar tot mai mulţi dintre localnici privesc cu resemnare viitorul mineritului.
Mărirea şi decăderea minei şi a oraşului În istoria ei de peste 150 de ani, Mina Petrila a fost una din exploatările fanion ale Văii Jiului. Oraşul s-a dezvoltat datorită ei, ajungând în anii 1990 la aproape 30.000 de locuitori. Mina de cărbune a fost de-a lungul timpului şi locul unor mari tragedii. În 1943, o explozie în subteran a ucis 18 mineri, însă soarta tristă a exploatării minere a fost grăbită de cele două explozii din 2008, soldate cu moartea a 13 mineri şi salvatori minieri şi rănirea altor 15.
În ziua de sâmbătă, 15 noiembrie 2008, în jurul orei 15:00, o explozie produsă într-un abataj minier, în urma acumulărilor în exces de gaz metan, a provocat moartea a opt mineri. Alţi opt salvatori minieri aflaţi în subteran în acel moment au suferit arsuri grave, în urma deflagraţiei. Patru ore mai târziu, o altă explozie avea să curme viaţa altor cinci mineri şi salvatori din mină şi rănirea altor oameni.
Tragedia care i-a pecetluit soarta Cele două deflagraţii, soldate cu moartea a 13 mineri şi rănirea altor 15, au avut loc la o adâncime de aproape 1.000 de metri, ambele fiind cauzate de acumularea gazelor toxice în mină. Abatajul în care au avut loc exploziile fusese deschis cu doar o săptămână înaintea accidentului, iar în urma tragediei a fost din nou închis.
sursa info : adevarul.ro
