Schimb de opinii de substanţă în cadrul Summitului B9; apărarea colectivă și sarcina fundamentală a NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că în cadrul Summitului B9 a avut loc un schimb de opinii „de substanţă” între liderii participanţi cu privire la evoluţiile recente de securitate, subliniind că este necesar ca Alianţa „să fie capabilă să apere fiecare centimetru” din teritoriul său.

Articol editat de Todor Răzvan, 11 iunie 2022, 09:57

„Astăzi ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura şi livra, în mod concret, securitate pentru cetăţenii noştri în această realitate fundamental schimbată. Aşadar, am avut astăzi un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile recente de securitate, dar şi privind răspunsul aliat la acestea, mai ales în pregătirea deciziilor de la Summitul NATO de la Madrid. Dialogul de astăzi a evidenţiat, o dată în plus, angajamentul nostru ferm de a contribui activ la realizarea obiectivelor NATO. Am subliniat şi în acest context necesitatea ca viitorul concept strategic al NATO să reflecte cât mai adecvat şi realist noi parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor”, a arătat preşedintele, în cadrul declaraţii de presă.

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Iohannis a subliniat că este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său. El a vorbit despre o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, „cea mai expusă” ameninţărilor Rusiei.

„Este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat. Rezultatul pe care îl urmărim este o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară şi coerentă, robustă, credibilă şi sustenabilă în special la Marea Neagră, cea mai expusă ameninţărilor Rusiei. Acţionăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârşitul acestei luni. Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de descurajare şi apărare trebuie să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei”, a spus preşedintele.

Iohannis a menţionat că apărarea colectivă este şi trebuie să rămână „sarcina fundamentală, prioritară” a NATO, adăugând că legătura transatlantică şi articolul 5 al tratatului de la Washington fac din NATO „cea mai puternică alianţă politico-militară” din istorie.

„Am examinat stadiul de implementare a deciziei pe care am luat-o la întâlnirea liderilor NATO de pe 24 martie cu privire la transformarea posturii aliate pe Flancul Estic. Am reiterat că amplul proces de adaptare a Alianţei pentru viitor trebuie să înceapă cu regândirea profundă a posturii NATO de descurajare şi apărare, dar pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă şi pregătită să răspundă în mod eficient şi calibrat ameninţărilor cu care se confruntă”, a spus şeful statului.

Potrivit preşedintelui, formatul B9 reprezintă „un cadru esenţial pentru coagularea şi proiectarea unor poziţii comune, articulate” privind teme importante pentru securitatea Flancului Estic şi cea euro-atlantică. Iohannis a subliniat că formatul B9, alături de aliaţii NATO, asigură „un dialog aplicat” cu privire la implicaţiile invaziei militare ruse.

„Bucureşti 9 este un format care a devenit cu atât mai necesar în aceste momente în care ne confruntăm la graniţa alianţei nord-atlantice cu un conflict deschis care generează pierderi de vieţi omeneşti şi propagă instabilitate şi insecuritate în regiune şi în întregul spaţiu euro-atlantic. Încă de la începutul ostilităţilor, la 24 februarie, aliaţii din Europa centrală şi de est, parte a Formatului B9, au menţinut un dialog şi o coordonare strânsă, iar seria de reuniuni desfăşurate până în prezent demonstrează în mod categoric valoarea adăugată a formatului B9”, a afirmat Klaus Iohannis. 

Sursa: AGERPRES