Raport al ministrului Educației: Învățământul preuniversitar, ineficient; risc de securitate națională
Sistemul de educație preuniversitară din România este ineficient și riscant pentru viitorul țării, avertizează ministrul Educației, Daniel David, într-un raport de analiză prezentat luni, 19 mai 2025. Problemele grave semnalate — competențe slabe în rândul absolvenților, rata mare a abandonului școlar și analfabetism funcțional crescut — sunt considerate de autor un potențial risc de securitate națională.
Educație slabă, competențe insuficiente
Articol editat de Valentina Adam, 19 mai 2025, 22:32
Educație slabă, competențe insuficiente
„Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, elaborat sub semnătura ministrului Daniel David, nu este un document oficial al Guvernului, ci o evaluare critică a realităților din sistem.
Conform raportului, învățământul preuniversitar obligatoriu (preșcolar, primar, gimnazial și liceal) eșuează în transferul celor opt competențe-cheie către elevi, ceea ce afectează capacitatea acestora de a deveni cetățeni activi, specialiști calificați și indivizi împliniți. Totodată, educația antepreșcolară ar trebui extinsă și reformată pentru a oferi baza necesară viitoarelor cicluri educaționale.
Absolvenții ar trebui să poată accesa eficient piața muncii (nivel 3 după clasa a XI-a, nivel 4 după liceu) sau să-și continue studiile postliceale și universitare. Însă, în lipsa formării unor competențe reale și a înțelegerii științifice, mulți tineri rămân captivi în modele învechite, fără capacitatea de a învăța pe parcursul vieții și de a combate pseudoștiința.
Învățământul superior și nevoia de reconectare la știință
În ceea ce privește învățământul superior, raportul atrage atenția asupra necesității de a forma resurse umane înalt calificate, capabile să-și dezvolte constant competențele. Calificările de nivel 5/6 (licență) trebuie să fie conectate cu cerințele actuale ale pieței muncii, în timp ce nivelurile 7/8 (master și doctorat) ar trebui să dinamizeze noile segmente economice prin inovare.
„Este esențial ca absolvenții să nu rămână blocați în cunoștințele dobândite în facultate, ci să înțeleagă și procesul de generare a acestora”, se arată în sinteză.
Cercetarea românească – fragmentată, demotivată și ineficientă
Un alt punct critic îl reprezintă sistemul de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI). Raportul relevă o arhitectură învechită, lipsită de coordonare și competitivitate internațională, care generează o cantitate mică de cunoaștere de calitate, cu și mai puține rezultate de concepție autohtonă.
România, deși este a șasea țară din UE ca populație, nu atrage resurse internaționale majore și este expusă fenomenului de brain drain – exodul creierelor. Resursa umană din cercetare este adesea demotivată și angajată necompetitiv.
Reformele propuse vizează:
- restructurarea arhitecturii sistemului CDI;
- stabilirea unor misiuni distincte pentru fiecare actor implicat;
- creșterea masei critice de cercetători;
- stimularea competitivității și finanțării.
Raportul QX subliniază necesitatea urgentă de reformare a educației românești la toate nivelurile, de la grădiniță până la cercetarea avansată. Un sistem educațional eficient, conectat la nevoile pieței și la știința actuală, este esențial pentru dezvoltarea economică, coeziunea socială și siguranța națională.
Sursa Agerpres
Urmărește-ne și pe Google News
