Erau frumoşi, aveau poveştile lor de iubire, visele lor, speranţele lor, fricile lor. N-au avut însă şansa să iasă pe singura uşă care i-ar fi scăpat din iadul Colectiv, iar cei care au făcut-o vor fi marcați o viață întreagă!
„Am obosit de atâta durere” spune o tânără care se află în continuare internată în spitalul Bagdasar Arsenie. Și ca ea sunt mulți! Au rămas fără păr, cu răni adânci, fără degete și fără cei pe care îi iubeau.
Pe holurile de acolo, ca și pe holurile celorlalte spitale unde au fost internați răniții au curs atâtea lacrimi încât au scrijelit obrajii. Focul nu a ars numai trupurile de la Colectiv, a ars și sufletele celor care erau acasă. O țară întreagă este în continuare în stare de soc și în același timp alături de răniți.
Din păcate, nimeni nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat pe 30 octombrie 2015 în clubul din sectorul 4. în continuare tot ce putem face este să le fim alături celor care se luptă pentru viață, de familiile celor care nu mai sunt și de cadrele medicale care, zi de zi, încearcă să îi salveze pe cei aflați în suferintă.
