Proiectul de lege privind lanţul scurt de aprovizionare, care îi va ajuta pe producătorii români să-şi vândă mai uşor mărfurile agroalimentare, ar putea fi adoptat de parlament în sesiunea care începe în toamnă.
Astfel, trei sferturi dintre produsele disponibile pe piaţa din România vor fi doar din surse locale şi doar un sfert ar urma să provină din import. La începutul lunii mai, guvernul a instituit lanţul scurt de aprovizionare prin ordonanţă de urgenţă, iar legislativul urmează să stabilească modul de desfăşurare a activităţilor privind acest circuit comercial, care conectează direct consumatorii cu producătorii locali şi ar asigura cel mai bun raport calitate-preţ.
Adoptat de senatori, proiectul de lege prevede că lanţul scurt de aprovizionare reprezintă prioritate naţională pentru securitatea alimentară a României şi se realizează, potrivit strategiei europene, de la fermă la consumatori. Iniţiativa stabileşte că persoanele juridice de drept public şi privat, cu capital majoritar de stat, care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică în regim comercial sau cu circuit intern sunt obligate să participe de drept la lanţul scurt de aprovizionare.
Programele naţionale “Laptele şi cornul”şi “Masa caldă” fac parte, de exemplu, din aceste tipuri de activităţi. Iniţiatorii propun organizarea lanţurilor pe mai multe nivele, de la comună şi oraş până la regiune naţională şi europeană, şi spun că, prin această reglementare, produsele alimentare vor fi mai ieftine şi de bună calitate. Potrivit proiectului de lege, până la 1 ianuarie 2024, minimum 75% dintre alimentele achiziţionate trebuie să fie din sursă locală.
Votat de senatori, proiectul aşteaptă votul final în Camera Deputaţilor în sesiunea din toamnă.
romania-actualitati.ro
