Preţul terenurilor agricole a crescut de 25 de ori într-un deceniu

Preţul mediu al terenurilor arabile în loturi de până la 30 de hectare deţinute de proprietari persoane fizice a ajuns la o medie de 4.000 euro/hectar, arată o analiză a ZF făcută pe baza a 50 de oferte publice de vânzare.
Preţul cerut pentru loturile mici şi foar¬te mici a ajuns să fie apropiat de cotaţiile medii la care se fac tranzacţii cu suprafeţe compacte de sute sau chiar mii de hectare.
„Dacă eşti fermier şi ai parcele compacte, sunt interesante şi aceste suprafeţe. La noi (în judeţul Iaşi – n.red.) suprafeţele mai mari şi compacte se vând între 3.000 şi 4.500 euro/hectar. Micii proprietari speculează pe fondul apariţiei noii legi a terenurilor şi cer mai mult“, spune Liviu Bălănici, general manager al Panifcom Iaşi, o afacere cu rulaje de 5 milioane de euro/an din agricultură, zootehnie şi panificaţie.
Noua lege a tranzacţiilor cu terenuri arabile îi obligă pe proprietarii care vor să renunţe la terenuri să urmeze un proces birocratic ce începe cu afişarea publică a ofertelor de vânzare. Sistemul permite pentru prima dată o transparentizare a acestui segment din piaţa funciară, unul dintre cele mai dinamice şi care a intrat în atenţia marilor investitori instituţionali abia în ultimii ani.
În iunie şi iulie, site-urile direcţiilor agricole judeţene s-au umplut de ofertele de vânzare ale micilor proprietari, însă Ministerul Agriculturii nu a integrat până acum aceste date într-o singură plat¬formă care să permită trasarea u¬nor concluzii clare în privinţa dinamicii acestei pieţe.
Documentele publicate de proprietari arată însă clar direcţia în care se fac tranzacţiile cu terenuri. Grosul anunţurilor prezintă spre vânzare loturi de câteva hectare sau chiar mai mici de un hectar, deţinute de persoane fizice. Majoritatea acestor suprafeţe fac parte din ferme de subzistenţă fără funcţionalitate economică şi potenţial de dezvoltare şi a căror marfă nu ajunge în piaţă.
ZF a selectat aleatoriu 50 de oferte de vânzare de terenuri cu suprafeţe peste 1 hectar. Acestea au cumulat 218 hectare, ceea ce indică o suprafaţă medie de 4,3 hectare, ceea ce este în ton cu gradul de fragmentare la nivel naţional.

Cea mai mare suprafaţă scoasă la vânzare descoperită ieri pe site-urile DADR a fost un lot de 23,5 hectare din localitatea Zerind din Arad al cărui preţ era de 4.700 euro/hectar. Această ofertă a fost urmată de un teren de 20 de hectare Bucov, judeţul Prahova, cu preţul de 3.300 euro/hectar.
Constanţa este judeţul cu unele dintre cele mai mari preţuri identificate, ce urcă până la 7.000 euro/hectar. Cotaţia mai mare a preţurilor în Constanţa este explicată de apropierea faţă de port şi de posibilitatea fermierilor de a-şi vinde cerealele la cotaţii apropiate de cele de export (FOB).
La polul opus, cele mai mici preţuri, sub 1.000 euro/hectar, sunt în judeţul Mureş, o zonă mai puţin tradiţională pentru producţia de cereale, floarea-soarelui sau rapiţă.
Preţul terenurilor agricole româneşti a crescut de 25 de ori în perioada 2002-2012, cu un ritm de apreciere anuală de 40%, cel mai mare dintre 15 pieţe din agricultura mondială, a aratat în primăvară un raport al casei de consultanţă britanice Savills.
Preţul mediu al terenurilor agricole româneşti a fost indicat la la 6.400 dolari/hectar (4.600 euro/hectar), apropiat faţă de cele din Franţa şi Brazilia dar peste valoarea unui hectar din Australia, Ungaria sau Canada.
Nivelul indicat de britanici este apropiat de preţul plătit la sfârşitul anului trecut de familia preşedintelui Traian Băsescu pentru a prelua cele 290 de hectare din comuna Nana din Călăraşi.
Piaţa terenurilor agricole din România s-a liberalizat în acest an pentru investitorii persoane fizice din Uniunea Europeană, în consecinţă guvernul a adoptat o lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole ce dă întâietate la achiziţie comunităţii locale.
România are a şasea suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană cu 13,6 milioane de hectare, din care 8,5 milioane de hectare arabile şi o poziţie strategică la Marea
Neagră. Investitorii străini controlează prin proprietate sau contracte de arendă pe termen lung circa un milion de hectare de teren arabil.

Sursa : http://www.zf.ro

Articol editat de Mirabela Afronie, 24 iulie 2014, 14:00

Preţul mediu al terenurilor arabile în loturi de până la 30 de hectare deţinute de proprietari persoane fizice a ajuns la o medie de 4.000 euro/hectar, arată o analiză a ZF făcută pe baza a 50 de oferte publice de vânzare.
Preţul cerut pentru loturile mici şi foar¬te mici a ajuns să fie apropiat de cotaţiile medii la care se fac tranzacţii cu suprafeţe compacte de sute sau chiar mii de hectare.
„Dacă eşti fermier şi ai parcele compacte, sunt interesante şi aceste suprafeţe. La noi (în judeţul Iaşi – n.red.) suprafeţele mai mari şi compacte se vând între 3.000 şi 4.500 euro/hectar. Micii proprietari speculează pe fondul apariţiei noii legi a terenurilor şi cer mai mult“, spune Liviu Bălănici, general manager al Panifcom Iaşi, o afacere cu rulaje de 5 milioane de euro/an din agricultură, zootehnie şi panificaţie.
Noua lege a tranzacţiilor cu terenuri arabile îi obligă pe proprietarii care vor să renunţe la terenuri să urmeze un proces birocratic ce începe cu afişarea publică a ofertelor de vânzare. Sistemul permite pentru prima dată o transparentizare a acestui segment din piaţa funciară, unul dintre cele mai dinamice şi care a intrat în atenţia marilor investitori instituţionali abia în ultimii ani.
În iunie şi iulie, site-urile direcţiilor agricole judeţene s-au umplut de ofertele de vânzare ale micilor proprietari, însă Ministerul Agriculturii nu a integrat până acum aceste date într-o singură plat¬formă care să permită trasarea u¬nor concluzii clare în privinţa dinamicii acestei pieţe.
Documentele publicate de proprietari arată însă clar direcţia în care se fac tranzacţiile cu terenuri. Grosul anunţurilor prezintă spre vânzare loturi de câteva hectare sau chiar mai mici de un hectar, deţinute de persoane fizice. Majoritatea acestor suprafeţe fac parte din ferme de subzistenţă fără funcţionalitate economică şi potenţial de dezvoltare şi a căror marfă nu ajunge în piaţă.
ZF a selectat aleatoriu 50 de oferte de vânzare de terenuri cu suprafeţe peste 1 hectar. Acestea au cumulat 218 hectare, ceea ce indică o suprafaţă medie de 4,3 hectare, ceea ce este în ton cu gradul de fragmentare la nivel naţional.

Cea mai mare suprafaţă scoasă la vânzare descoperită ieri pe site-urile DADR a fost un lot de 23,5 hectare din localitatea Zerind din Arad al cărui preţ era de 4.700 euro/hectar. Această ofertă a fost urmată de un teren de 20 de hectare Bucov, judeţul Prahova, cu preţul de 3.300 euro/hectar.
Constanţa este judeţul cu unele dintre cele mai mari preţuri identificate, ce urcă până la 7.000 euro/hectar. Cotaţia mai mare a preţurilor în Constanţa este explicată de apropierea faţă de port şi de posibilitatea fermierilor de a-şi vinde cerealele la cotaţii apropiate de cele de export (FOB).
La polul opus, cele mai mici preţuri, sub 1.000 euro/hectar, sunt în judeţul Mureş, o zonă mai puţin tradiţională pentru producţia de cereale, floarea-soarelui sau rapiţă.
Preţul terenurilor agricole româneşti a crescut de 25 de ori în perioada 2002-2012, cu un ritm de apreciere anuală de 40%, cel mai mare dintre 15 pieţe din agricultura mondială, a aratat în primăvară un raport al casei de consultanţă britanice Savills.
Preţul mediu al terenurilor agricole româneşti a fost indicat la la 6.400 dolari/hectar (4.600 euro/hectar), apropiat faţă de cele din Franţa şi Brazilia dar peste valoarea unui hectar din Australia, Ungaria sau Canada.
Nivelul indicat de britanici este apropiat de preţul plătit la sfârşitul anului trecut de familia preşedintelui Traian Băsescu pentru a prelua cele 290 de hectare din comuna Nana din Călăraşi.
Piaţa terenurilor agricole din România s-a liberalizat în acest an pentru investitorii persoane fizice din Uniunea Europeană, în consecinţă guvernul a adoptat o lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole ce dă întâietate la achiziţie comunităţii locale.
România are a şasea suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană cu 13,6 milioane de hectare, din care 8,5 milioane de hectare arabile şi o poziţie strategică la Marea
Neagră. Investitorii străini controlează prin proprietate sau contracte de arendă pe termen lung circa un milion de hectare de teren arabil.

Sursa : http://www.zf.ro