Moțiunea de cenzură împotriva guvernului de coaliție, supusă votului în Parlament
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate și votează, luni după-amiază, moțiunea de cenzură intitulată „România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare”, inițiată de grupul parlamentar PACE – Întâi România împotriva executivului condus de liberalul Ilie Bolojan.
Articol editat de Cristina Corocan, 15 decembrie 2025, 10:24
Dezbaterea este programată de la ora 14:00, după ce documentul a fost citit săptămâna trecută în Parlament, notează Radio România.
Moțiunea reprezintă un atac amplu la adresa executivului, opoziția denunțând „o guvernare împotriva propriului popor”, invocând probleme majore în domenii-cheie precum economia, finanțele publice, sănătatea, educația, energia, protecția socială și administrația publică.
Acuzații de proastă gestionare și supraîndatorare
Inițiatorii moțiunii susțin că actuala guvernare a continuat „tradiția supraîndatorării”, arătând că datoria publică a ajuns, în august 2025, la aproape 1.085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu aproximativ 90 de miliarde de lei mai mult decât la începutul anului.
Deficitul bugetar ar fi atins 109 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, iar dobânzile plătite pentru datorie ar fi crescut semnificativ față de anul precedent.
Opoziția acuză și existența unor datorii neplătite către furnizori, inclusiv prin ANRE, care ar fi dus la șantiere blocate, firme în dificultate și o creștere cu 32% a numărului de companii dizolvate în primele zece luni ale anului.
Critici dure privind economia, energia și mediul de afaceri
Parlamentarii din opoziție afirmă că inflația a ajuns la 9,8% în octombrie 2025, cea mai mare din Uniunea Europeană, iar prețurile la electricitate ar fi crescut cu 72% după eliminarea schemei de plafonare.
În același timp, economia s-ar fi contractat cu 0,2% în trimestrul al treilea, iar peste 11.000 de firme ar fi intrat în insolvență.
„Avem cel mai ostil climat fiscal din UE pentru întreprinderile mici”, susțin inițiatorii, care invocă date Eurostat potrivit cărora România ar fi înregistrat în 2025 cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din Uniune.
Sănătatea și educația, „sacrificate pe altarul austerității”
Moțiunea include critici extinse la adresa politicilor din sănătate, acuzând tăieri de personal, bugete insuficiente și spitale „transformate în clădiri goale”.
Opoziția contestă și introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a CASS pentru categorii largi de persoane vulnerabile, inclusiv coasigurați, șomeri, persoane aflate în concediu de creștere a copilului sau pensionari cu pensii peste 3.000 de lei.
În educație, Guvernul este acuzat de reduceri masive de personal și comasări de școli, care ar fi afectat direct comunitățile locale. Potrivit Opoziției, din cele 41.000 de posturi dispărute în administrația publică în 2025, 94% ar proveni din sistemul de învățământ.
Haos administrativ
Moțiunea de cenzură reclamă și „haosul din administrația publică locală”, acuzând reduceri arbitrare de personal în primării, fără criterii clare și fără consultarea autorităților locale.
De asemenea, opoziția critică nivelul ridicat al cheltuielilor militare, despre care afirmă că sunt realizate fără transparență și fără beneficii reale pentru industria națională, în timp ce alte domenii esențiale sunt supuse austerității.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură, subliniind că nu se agață de funcție și că problemele României nu dispar odată cu schimbarea unui guvern.
„Indiferent cine este premier și ce majoritate parlamentară am avea, problemele cu care se confruntă România nu dispar. Ele trebuie atacate și gestionate, iar acest proces nu este unul ușor”, a afirmat Ilie Bolojan, precizând că votul la moțiune va testa soliditatea coaliției de guvernare.
Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată și guvernul să fie demis, este necesar votul majorității parlamentarilor.
Rezultatul votului va arăta dacă executivul condus de Ilie Bolojan mai beneficiază de sprijin politic în Parlament sau dacă România intră într-o nouă criză guvernamentală.
Sursa foto: Radio Romania
