Modificarea drepturilor salariaților din sănătate se negociază, nu se dictează!
Luând act de
declarațiile publice din ultima perioadă din partea reprezentanților
Ministerului Sănătății și ai Comisiilor de Sănătate din Parlament,
Federația „Solidaritatea Sanitară” respinge categoric orice
soluție care nu reprezintă rezultatul negocierilor cu partenerii de
dialog social. Reamintim oficialilor în cauză că modificarea
prevederilor privind durata timpului de muncă se face doar prin negocieri
cu cele două federații reprezentative la nivel de sector sanitar și cu
acordul acestora, situația fiind aplicabilă și prevederilor ce vizează
drepturile salariale.
Federația
„Solidaritatea Sanitară” respinge ab initio ideea
introducerii indicatorilor de performanță ca soluție pentru scăderea
salariilor. De altfel, o astfel de soluție nu este permisă de actuala
lege a salarizării; cei care au propus-o ar fi trebuit să știe deja
acest lucru. Putem discuta despre indicatorii de performanță doar dacă
aceștia respectă condițiile de obiectivitate solicitate în mod
repetat de noi (adică, dacă nu sunt un alt instrument de generare a
obedienței față de șefii ierarhici, așa cum sunt în prezent) și
doar dacă ei conduc la salarizarea suplimentară în funcție de
performanță.
Este adevărat că
legea salarizării (legea 153/2017) conține multe erori, pe care noi le-am
sesizat încă din faza de proiect a legii salarizării și am
solicitat schimbarea lor. Însă, repararea unora dintre greșelile
strecurate în legea salarizării nu se poate face tot la fel cum s-a
construit această lege, respectiv fără negocieri (doar prin dispoziția
a 2-3 persoane), deoarece erorile vechi vor fi înlocuite cu altele
noi.
Discuția pe tema unor
modificări pe zona gărzilor medicilor pot să înceapă doar după
ce sunt rezolvate două probleme acute: a) plata orelor aferente gărzilor
din contractul individual de muncă (CIM) suplimentar cu același tarif
orar cu cel aferent normei de bază; b) recunoașterea ca stagiu
suplimentar de cotizare urmată de reducerea proporțională a
vârstei de pensionare pentru toate CIM – urile suplimentare celui de
bază, inclusiv în cazul medicilor.
Intenția de
a constitui o asociație a managerilor spitalelor publice din
România, exprimată în ultimele zile de către oficialii
responsabili de soarta Sănătății, s-ar putea dovedi una bună dacă ei
îi vor fi asociate profesionalizarea tuturor managerilor de spitale,
respectiv depolitizarea acestor funcții. Altfel, ea va conduce doar la
apariția unui alt pol de putere prin care cei care-l vor conduce
își vor urmări interesele. Spre exemplu, ne-ar fi bucurat ca
discuțiile pe această temă să conducă la rezolvarea nenumăratelor
probleme generate de aplicarea haotică a legislației de către manageri,
deseori în defavoarea angajaților.
Având
în vedere că astfel de atitudini publice ale guvernanților survin
pe fondul iminenței unui conflict de colectiv de muncă, ele amplifică
nemulțumirile deja existente în rândul angajaților.
Salariații din sectorul public de sănătate cunosc deja intenția
Guvernului de a le reduce drepturile salariale în medie cu 5% (pentru
unele categorii de salariați, cum sunt cei din ATI și UPU, acestea ar
ajunge până la 7,5%). Forma de transpunere, încercată de
reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai Ministerului Muncii,
o reprezintă reducerea unor drepturi de protecție a sănătății și
securității în muncă, respectiv eliminarea zilelor suplimentare de
concediu de odihnă pentru anumite locuri de muncă și categorii de
personal. Pentru peste 50% dintre salariați această măsură ar anula cea
mai mare parte a creșterii veniturilor salariale iar pentru cca. 30.000 de
salariați ea ar determina scăderea de facto a drepturilor
salariale sub nivelul anului 2017. Declarațiile publice tind să
demonstreze faptul că astfel de acțiuni fac de fapt parte dintr-o
strategie mai amplă a Guvernului de reducere a drepturilor
salariale.
Modificările
drepturilor salariaților din sectorul public de sănătate se negociază
cu partenerii de dialog social, nu se dictează de reprezentanții
Guvernului. Acțiunile care nu respectă această regulă esențială a
dialogului social generează conflicte de muncă și protestele
salariaților.
Articol editat de Daiana Rosca, 23 iunie 2019, 17:16
