Modificarea drepturilor salariaților din sănătate se negociază, nu se dictează!

Luând act de declarațiile publice din ultima perioadă din partea reprezentanților Ministerului Sănătății și ai Comisiilor de Sănătate din Parlament, Federația „Solidaritatea Sanitară” respinge categoric orice soluție care nu reprezintă rezultatul negocierilor cu partenerii de dialog social. Reamintim oficialilor în cauză că modificarea prevederilor privind durata timpului de muncă se face doar prin negocieri cu cele două federații reprezentative la nivel de sector sanitar și cu acordul acestora, situația fiind aplicabilă și prevederilor ce vizează drepturile salariale.

Federația „Solidaritatea Sanitară” respinge ab initio ideea introducerii indicatorilor de performanță ca soluție pentru scăderea salariilor. De altfel, o astfel de soluție nu este permisă de actuala lege a salarizării; cei care au propus-o ar fi trebuit să știe deja acest lucru. Putem discuta despre indicatorii de performanță doar dacă aceștia respectă condițiile de obiectivitate solicitate în mod repetat de noi (adică, dacă nu sunt un alt instrument de generare a obedienței față de șefii ierarhici, așa cum sunt în prezent) și doar dacă ei conduc la salarizarea suplimentară în funcție de performanță.

Este adevărat că legea salarizării (legea 153/2017) conține multe erori, pe care noi le-am sesizat încă din faza de proiect a legii salarizării și am solicitat schimbarea lor. Însă, repararea unora dintre greșelile strecurate în legea salarizării nu se poate face tot la fel cum s-a construit această lege, respectiv fără negocieri (doar prin dispoziția a 2-3 persoane), deoarece erorile vechi vor fi înlocuite cu altele noi.

Discuția pe tema unor modificări pe zona gărzilor medicilor pot să înceapă doar după ce sunt rezolvate două probleme acute: a) plata orelor aferente gărzilor din contractul individual de muncă (CIM) suplimentar cu același tarif orar cu cel aferent normei de bază; b) recunoașterea ca stagiu suplimentar de cotizare urmată de reducerea proporțională a vârstei de pensionare pentru toate CIM – urile suplimentare celui de bază, inclusiv în cazul medicilor.

Intenția de a constitui o asociație a managerilor spitalelor publice din România, exprimată în ultimele zile de către oficialii responsabili de soarta Sănătății, s-ar putea dovedi una bună dacă ei îi vor fi asociate profesionalizarea tuturor managerilor de spitale, respectiv depolitizarea acestor funcții. Altfel, ea va conduce doar la apariția unui alt pol de putere prin care cei care-l vor conduce își vor urmări interesele. Spre exemplu, ne-ar fi bucurat ca discuțiile pe această temă să conducă la rezolvarea nenumăratelor probleme generate de aplicarea haotică a legislației de către manageri, deseori în defavoarea angajaților.

Având în vedere că astfel de atitudini publice ale guvernanților survin pe fondul iminenței unui conflict de colectiv de muncă, ele amplifică nemulțumirile deja existente în rândul angajaților. Salariații din sectorul public de sănătate cunosc deja intenția Guvernului de a le reduce drepturile salariale în medie cu 5% (pentru unele categorii de salariați, cum sunt cei din ATI și UPU, acestea ar ajunge până la 7,5%). Forma de transpunere, încercată de reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai Ministerului Muncii, o reprezintă reducerea unor drepturi de protecție a sănătății și securității în muncă, respectiv eliminarea zilelor suplimentare de concediu de odihnă pentru anumite locuri de muncă și categorii de personal. Pentru peste 50% dintre salariați această măsură ar anula cea mai mare parte a creșterii veniturilor salariale iar pentru cca. 30.000 de salariați ea ar determina scăderea de facto a drepturilor salariale sub nivelul anului 2017. Declarațiile publice tind să demonstreze faptul că astfel de acțiuni fac de fapt parte dintr-o strategie mai amplă a Guvernului de reducere a drepturilor salariale.

Modificările drepturilor salariaților din sectorul public de sănătate se negociază cu partenerii de dialog social, nu se dictează de reprezentanții Guvernului. Acțiunile care nu respectă această regulă esențială a dialogului social generează conflicte de muncă și protestele salariaților.

Articol editat de Daiana Rosca, 23 iunie 2019, 17:16