Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi că în prezent România se află în stare de alertă epidemiologică în contextul creşterii numărului de infecţii respiratorii şi a cazurilor de gripă confirmate clinic, precizând că nu declară epidemie, întrucât ar presupune revenirea la ‘anumite restricţii’, cum au fost cele din perioada pandemiei cu noul coronavirus.
Întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă România se află în stare de alertă epidemiologică, Rafila a răspuns: ‘Da, aşa o să o intitulăm, pentru că aşa este formulată. Instrucţiunea se va referi la o stare de alertă epidemică‘.
Ministrul a afirmat că săptămâna 26 decembrie – 1 ianuarie este a treia săptămână ‘epidemică’.
‘Este a treia săptămână epidemică. Ca să oficializăm această situaţie, o să declarăm o stare, o să emit o instrucţiune. Legea 95 îmi permite acest lucru (…) Conform prevederilor Legii 95, există o stare de alertă epidemică, pentru că declararea epidemiei pe baza unui ordin de ministru ne-ar pune într-o situaţie în care… Există o lege adoptată în timpul pandemiei, Legea 136, iar această lege generează automat, prin emiterea unui ordin de ministru, anumite restricţii. (…)
Aţi văzut că abordarea noastră a fost una care să vină în sprijinul desfăşurării normale a activităţii economice şi sociale, să menţinem şcolile deschise, nu să introducem iar chestiuni legate de carantină, de izolare, pentru că emiterea unui ordin de ministru ar fi generat o astfel de situaţie. Atunci, prefer să adoptăm, pentru că nu este o situaţie dramatică, este o situaţie – dacă vreţi – fără precedent în această perioadă. Aţi văzut că în alte perioade, de exemplu, în urmă cu 5 ani sau 10 ani, în luna februarie, aveam mai multe cazuri de viroze respiratorii. Am ajuns şi la 170.000 de cazuri de viroze respiratorii pe săptămână. Ea este mai devreme decât în alte perioade‘, a explicat Rafila.
Alexandru Rafila a spus că preferă emiterea de recomandări în loc de restricţii.
‘Eu sunt un om echilibrat şi încerc să găsesc cele mai bune soluţii pentru protejarea sănătăţii publice, dar nu vreau să ne reîntoarcem în niciun fel la alte discuţii legate de carantină şi izolare pe care ar trebui să le ia autorităţile în cazul în care Ministerul Sănătăţii emite un astfel de ordin. Prefer recomandări decât restricţii‘, a susţinut ministrul Sănătăţii.
Ministrul a recomandat efectuarea triajului în şcoli, utilizarea măştii de protecţie, informarea părinţilor şi aparţinătorilor legali privind semne şi simptome de infecţii respiratorii, asigurarea materialelor necesare dezinfecţiei periodice a mâinilor şi a suprafeţelor, aerisirea periodică.
‘La nivelul angajatorilor, recomandări asemănătoare: evitarea aglomerărilor în spaţiile de lucru, utilizarea măştii de protecţie dacă aglomeraţia nu poate fi evitată, încurajarea vaccinării antigripale şi, de asemenea, realizarea unui triaj epidemiologic‘, a completat Alexandru Rafla.
Pentru unităţile sanitare, măsurile se iau prin decizie a managerului, după consultarea cu Direcţia de sănătate publică.
‘Măsurile recomandate la nivelul unităţilor sanitare, dar, aici, decizia este a managerului, după consultarea cu Direcţiile de sănătate publică. Este un lucru extrem de important, ele sunt recomandate, dar, mai mult, după consultarea cu DSP-urile, managerul poate lua şi are dreptul legal de a lua decizia ca aceste măsuri să fie impuse: realizarea triajului epidemiologic zilnic pentru personal şi izolarea voluntară la domiciliu, purtarea echipamentului de protecţie pentru personalul medical sau pentru alte persoane, orice alte persoane care vin în contact cu pacienţii. Un lucru despre care s-a tot discutat în ultima vreme şi care acum are o particularitate – adaptarea programului de vizită al aparţinătorilor pentru pacienţii internaţi, pe baza analizei de risc efectuate de DSP, care înseamnă limitarea programului de vizite ca şi durată sau pentru anumite secţii, unde există pacienţi cu risc înalt, în cazul în care sunt infectaţi, chiar aceste vizite să poate să fie sistate‘, a explicat ministrul Sănătăţii.
El a menţionat că a discutat cu reprezentanţii Direcţiilor de sănătate publică ca spitalele din jurisdicţie să asigure, acolo unde se tratează pacienţi cu viroze respiratorii, stocurile de medicamente antivirale.
‘De asemenea, instituirea terapiei antivirale specifice după internare la pacienţii care prezintă simptome specifice gripei, continuarea vaccinării antigripale şi, bineînţeles, refacerea stocurilor de echipamente de protecţie şi antiseptice sau dezinfectante din spitale. Trebuie toate să existe în cantităţi suficiente, iar managementul cazului de gripă, al contacţilor şi al focarelor beneficiază de un protocol pe care îl readucem în atenţia cadrelor medicale care lucrează în aceste unităţi‘, a indicat Rafila.
Agerpres
