Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu legea care reglementează executarea pedepsei la domiciliu, instanţa supremă semnalând, între altele, că actul normativ nu cuprinde o reglementare propriu-zisă a regimului detenţiei la domiciliu şi a modalităţii de supraveghere a persoanei condamnate care execută pedeapsa prin detenţie la domiciliu, scrie News.ro
„În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea măsurii detenţiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executării pedepsei cu închisoarea, afectează nu numai caracterul previzibil al legii, ci şi scopul acesteia, acela de a institui măsuri de natură judiciară, alternative de executare a pedepsei privative de libertate. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2, 3, 4 şi 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 nu respectă cerinţele de calitate a legii, încălcând prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie. Referitor la dispoziţiile articolului unic pct.10 din legea supusă controlului, Curtea a reţinut că acestea creează incertitudine în procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competentă să dispună liberarea condiţionată, încălcând art.1 alin.(5) din Constituţie, din perspectiva lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale”, arată CCR, într-un comunicat de presă.
Camera Deputaţilor a adoptat în 6 iunie modificările la proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, introducând un regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoare, inclusiv pentru cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă.
foto news.ro
