Jumătate dintre români ar prefera să meargă la dentist decât să se întâlnească, chiar și gratuit, cu un consilier financiar (raport)

Românii nu au încredere nici în sistemul de pensii public și nici în cel privat, indică sondajul. Doar unul din cinci români crede în sistemul public de pensii și doar unul din patru are încredere în cel administrat privat. În plus, 80% dintre respondenți nu au putut estima valoarea pensiei pe care o vor primi de la stat și 90% se așteaptă ca pensia să le fie insuficientă pentru a-și menține stilul de viață, arată un raport al McKinsey&Compan.

Articol editat de Adam Valentina, 12 octombrie 2022, 07:47

• Valoarea averii pe cap de locuitor a românilor a crescut în ultimii 20 de ani, dar nivelul de economisire este în continuare scăzut

• Valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor este de aproximativ 5.000 de dolari în România

• Aproximativ 80% dintre români nu pot estima valoarea pensiei pe care o vor primi din partea statului

• 90% dintre români se tem că pensia pe care o vor primi va fi insuficientă pentru a-și menține stilul de viață și după pensionare

• Puțin peste 50% dintre români ar prefera un control anual la un dentist decât o întâlnire – chiar și gratuită – cu un consilier financiar

România înregistrează printre cele mai scăzute niveluri ale averii financiare personale comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Vest: 36% din PIB – aproape jumătate față de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company.

Activele financiare pe cap de locuitor în România au o valoare medie în jurul a 5.000 de dolari, în timp ce, de exemplu, în Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari. Averea financiară personală se bazează pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni) și instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viață și pensii pilonul 2 și 3.

„Averea netă a românilor a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, potrivit Băncii Naționale a României. Cetăţenii români au însă un nivel scăzut de economisire, puţine active financiare, o parte semnificativă din averea acumulată fiind blocată în active imobiliare. Printre motivele pentru care economiile românilor sunt încă la un nivel scăzut se numără atât veniturile mici, cel puțin pentru o mare parte a populației, cât și lipsa educației financiare și, în consecință, a planificării pe termen lung. În acest context, instituțiile financiare, statul și consumatorii trebuie să își unească forțele și să găsească modalități de a mări nivelul educației financiare, de a oferi produse și servicii care să răspundă nevoilor clienților și, în cele din urmă, de a construi o cultură a conștientizării și responsabilizării financiare individuale, pentru a dezvolta prosperitatea personală și colectivă. Acesta este un exemplu clar de situație în care interesul individual este corelat cu cel al comunității”, afirmă Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.

Românii preferă numerarul și economiile în depozite

Atunci când economisesc, românii preferă să-și păstreze banii mai ales în numerar și în depozite. De asemenea, nu folosesc produse de investiții sofisticate precum fonduri mutuale, valori mobiliare și instrumente derivate. Aproximativ 70% din activele financiare personale ale românilor sunt deținute în numerar și în depozite, față de media de 59% în Europa Centrală și 40% în Europa de Vest.

Aproape 63% dintre români declară că reușesc să economisească ocazional sau lunar, conform unui sondaj realizat de McKinsey&Company la începutul acestui an. Sondajul a evaluat atitudinile românilor față de bani, obiceiuri de economisire și planificare financiară și a vizat populația urbană cu diferite niveluri de educație și vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

În jur de o treime dintre respondenți economisesc în fiecare lună, dar nu o sumă fixă. Aceștia tind să locuiască în orașe de mărime medie și să aibă studii superioare. Îngrijorător, din perspectiva coeziunii sociale, doar un sfert dintre persoanele mai puțin educate reușesc să economisească. Respondenții mai tineri întâmpină la fel de multe provocări în a face investiții financiare – aproape o treime dintre persoanele între 18-24 de ani chestionate sunt dependente din punct de vedere financiar.

90% dintre respondenți se așteaptă ca pensia să le fie insuficientă pentru a-și menține stilul de viață anterior pensionării

Totodată, românii nu au încredere nici în sistemul de pensii public și nici în cel privat, indică sondajul. Doar unul din cinci români crede în sistemul public de pensii și doar unul din patru are încredere în cel administrat privat. În plus, 80% dintre respondenți nu au putut estima valoarea pensiei pe care o vor primi de la stat și 90% se așteaptă ca pensia să le fie insuficientă pentru a-și menține stilul de viață. Oarecum surprinzător, în ciuda acestei ultime cifre, doar 28% dintre români au declarat că își planifică pensionarea în mod proactiv.

Pandemia a adus în toată lumea, inclusiv în România, o conștientizare sporită în privința importanței economisirii. Însă această tendință este dificil de menținut deoarece restricțiile de consum au dispărut, iar inflația ridicată a slăbit puterea de cumpărare.

Doar unul din patru români a păstrat obiceiurile de economisire din pandemie

Doar unul din patru români reușește să mai țină pasul cu obiceiurile de economisire induse de pandemie, potrivit sondajului. Această situație este determinată de lipsa fondurilor, a educației financiare și a sprijinului necesar pentru a economisi.

De asemenea, doar 15% dintre respondenți au afirmat că au participat la programe de educație financiară și mai puțin de 30% consideră că familiile lor i-au învățat cum să-și administreze economiile. Deși românii doresc să economisească mai mult, ei ezită în ceea ce privește planificarea financiară. De altfel, puțin peste 50% dintre respondenți au spus că ar prefera un control anual la dentist decât să participe la o întâlnire, chiar și gratuită, cu un consilier financiar. Pe de altă parte, aproape 40% dintre respondenți au dificultăți în a înțelege concepte fundamentale de gestiune a finanțelor proprii, cum ar fi efectele inflației asupra economiilor pe care le dețin.

Atunci când investesc, românii aleg opțiunile extreme: fie investițiile cu risc scăzut, fie pe cele speculative

Lipsa de încredere în consilierea financiară și nivelul scăzut de educație financiară afectează și modul în care românii aleg să investească. Sondajul a constatat că respondenții preferă fie active cu risc și randament scăzut – păstrarea banilor în valută (aproximativ 32% dintre respondenți), depozite la termen (28% dintre respondenți), proprietăți imobiliare (24% dintre respondenți) – fie investițiile speculative precum cele în criptomonede (de exemplu, Bitcoin, Ethereum, etc.)

În același timp, 75% dintre respondenți susțin că își gestionează singuri investițiile. Doar unul din cinci respondenți consideră că băncile oferă sfaturi financiare de încredere și un procent similar consultă și un specialist al băncii la care au cont atunci când iau o decizie financiară. În ceea ce privește informațiile despre gestionarea banilor, familia și prietenii sunt considerate a fi surse mai credibile decât instituțiile financiare sau experții în domeniu.

Aproximativ două treimi dintre respondenți ar dori ca statul să se implice mai mult și să ofere stimulente pentru a susține populația să economisească sau să investească. În același timp, 60% dintre cei chestionați cred că băncile şi companiile de asigurări ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta populația să economisească, oferind consiliere și produse adecvate nevoilor clienților. De asemenea, românii consideră că familia și sistemul școlar ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea educaţiei financiare pentru copii.

„Tendința generată de pandemie – aceea de a crește nivelul de economisire – poate fi baza prin care românii să își mărească averea acumulată astfel încât să fie atins un prag individual, dar și colectiv, de siguranță financiară. Este posibil ca această schimbare la scară largă să nu aibă loc curând deoarece veniturile mici și gradul mare de îndatorare conduc la rate scăzute de economisire pentru o parte importantă a populației. Dar o conștientizare financiară mai profundă și accesul la informații de încredere pot trece peste atitudinile și comportamentele predominante, cum ar fi aversiunea la risc și neîncrederea în instituțiile financiare. Astfel, prin creșterea nivelului economiilor și redirecționarea acestora către investiții profitabile, România are oportunitatea de a-și majora nivelul PIB cu încă 10% până în 2050. În acest fel, România ar putea crește veniturile fiecărui cetățean și să influențeze pozitiv piața muncii, productivitatea și gradul de inovație. Această abordare ar fi, fără îndoială, o cale către o mai mare prosperitate pentru generațiile viitoare”, adaugă Alexandru Filip.