INS: Peste un sfert dintre români trăiesc în sărăcie

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o realitate îngrijorătoare: în anul 2024, aproximativ 5 milioane de persoane – reprezentând 26,5% din populaţia României – au trăit în condiţii de deprivare materială şi socială.

Articol editat de Valentina Adam, 10 noiembrie 2025, 07:26

Această situaţie reflectă un nivel ridicat al inegalităţii şi vulnerabilităţii economice, mai ales în rândul categoriilor sociale cu venituri mici şi acces limitat la resurse de bază.

Vârstnicii, femeile și copiii – printre cei mai afectați

Potrivit datelor INS, vârstnicii de peste 65 de ani sunt cei mai afectați de lipsuri materiale (32,9%), urmați de persoanele între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii cu vârsta între 0 și 17 ani (28%).

De asemenea, femeile se confruntă mai frecvent decât bărbații cu astfel de dificultăți – 27,8% față de 25,1%. Diferențele sunt explicate prin inegalitățile de venit și prin ponderea mai mare a femeilor singure în gospodării vulnerabile.

Educația și ocuparea, factori decisivi

În rândul persoanelor neocupate, rata de deprivare materială și socială este de 35,5%, comparativ cu doar 18,4% în rândul celor care au un loc de muncă.

Nivelul de educație joacă un rol esențial: 49,3% dintre persoanele cu educație scăzută trăiesc în lipsuri, față de 5,2% dintre cele cu studii superioare.

Gospodăriile cu mulți copii, cele mai vulnerabile

Cea mai gravă situație se regăsește în familiile numeroase, formate din doi adulți și trei sau mai mulți copii, unde 43,5% dintre gospodării se află în stare de deprivare materială și socială.
Și familiile monoparentale sunt afectate – 28% dintre părinții singuri cu copii dependenți se confruntă cu lipsuri majore.

În cazul gospodăriilor fără copii, vulnerabilitatea cea mai mare este întâlnită la persoanele singure (36,2%), urmate de cuplurile vârstnice (27,8%).

Disparități regionale: Sud-Estul țării, cea mai afectată zonă

Deprivarea materială și socială este inegal distribuită pe teritoriul României. Cele mai ridicate rate se înregistrează în:

• Sud-Est – 40,7%,
• Sud-Muntenia – 29,2%,
• Nord-Est – 26,6%,

în timp ce regiunea București-Ilfov are cea mai mică incidență, de doar 16,8%.

Lipsuri care definesc sărăcia

INS arată că 65% dintre români au resimțit cel puțin o formă de deprivare economică în 2024.
Cele mai frecvente lipsuri sunt:

• imposibilitatea de a merge în vacanță măcar o săptămână pe an (58,6%),
• incapacitatea de a face față unei cheltuieli neprevăzute (40%),
• lipsa banilor pentru activități de relaxare sau bunăstare personală (21,9%),
• lipsa posibilității de a consuma carne sau pește o dată la două zile (16,3%),
• dificultăți în plata facturilor și întreținerea locuinței (15,3%),
• incapacitatea de a asigura o temperatură adecvată în locuință (10,8%).

Raportul INS evidențiază faptul că sărăcia și excluziunea socială rămân provocări majore pentru România. Deși o parte a populației beneficiază de creșteri salariale și sprijin social, o categorie semnificativă continuă să trăiască la limita subzistenței, fără resurse pentru nevoile de bază sau pentru o viață decentă.