Ilie Bolojan anunță cinci direcții strategice pentru prețuri mai mici și siguranță energetică
Premierul Ilie Bolojan a detaliat, în cadrul unei conferințe de presă, planul Guvernului pentru consolidarea sectorului energetic românesc, axat pe reducerea prețurilor și creșterea siguranței energetice.
Articol editat de Oana Nicolae, 8 aprilie 2026, 20:42
Oficialul a subliniat că principalul obiectiv este corelarea capacităților de producție cu reglementările din piață, astfel încât consumatorii să beneficieze de energie mai ieftină, iar sistemul energetic să fie stabil și predictibil.
Cinci direcții strategice pentru sectorul energetic
Premierul a prezentat cinci direcții prioritare pentru perioada următoare:
- Deblocarea proiectelor viabile și accesul la rețele – Este nevoie să se elimine avizele tehnice speculative care blochează racordarea noilor capacități la rețeaua electrică. În prezent, din cele 80.000 MW de avize emise, doar aproximativ 8.000 MW au fost implementați. Restul sunt proiecte speculative care nu avansează, afectând accesul investitorilor serioși.
- Îmbunătățirea performanței companiilor de stat – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia asigură peste 60% din producția de energie a României. Premierul a subliniat necesitatea unor indicatori de performanță clari și măsurabili, cu termene precise, astfel încât conducerea să fie responsabilizată pentru finalizarea proiectelor strategice.
- Reducerea distorsiunilor pe piața de energie – Pentru stabilizarea prețurilor finale, Guvernul vizează reducerea volumelor tranzacționate pe piețele zilnice volatile și extinderea tranzacțiilor pe termen lung cu clienți finali. Aceasta include stimularea furnizorilor și simplificarea plăților restante.
- Creșterea capacităților de stocare – Având în vedere ponderea energiei eoliene și fotovoltaice, România va investi în sisteme de stocare pentru a echilibra producția fluctuantă, prin scheme de sprijin, PNRR și fonduri de modernizare.
- Susținerea investițiilor strategice – Interconexiuni, rețele transfrontaliere și proiecte majore de producție (cel puțin 10% din energia totală a României) vor fi accelerate prin simplificarea proceselor de autorizare și expropriere.
Problemele generate de avizele speculative
Premierul a explicat că reglementările permisive din trecut au permis acumularea unui număr exagerat de avize tehnice de racordare (ATR). Acesta este de aproape 10 ori mai mare decât necesarul real al economiei românești. Majoritatea acestor proiecte nu au fost dezvoltate, blocând investitorii serioși și supraevaluând capacitatea de producție. Guvernul va crește garanțiile pentru ATR și va impune termene ferme de implementare, reducând astfel caracterul speculativ.
Proiecții de producție până în 2030
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a precizat că, până la finalul anului 2027, România va introduce în rețea aproximativ 5.800 MW noi, dintre care 3.600 MW din surse regenerabile și restul din centrale pe gaz „gas-to-power”. Investițiile includ:
- 2.000 MW fotovoltaic
- 350 MW eolian
- 2.200 MW gaz (centrale de la Arad, Constanța, Iernut și Mitia)
Aceste măsuri urmăresc să echilibreze producția, să reducă volatilitatea prețurilor și să permită exploatarea eficientă a energiei regenerabile.
Impact asupra pieței și consumatorilor
Prin implementarea acestor măsuri, România își propune:
- reducerea prețurilor la energie pentru consumatori
- creșterea securității energetice a țării
- sprijinirea investitorilor serioși în dezvoltarea de noi capacități
- stimularea companiilor de stat să finalizeze proiecte strategice
Premierul a subliniat că schimbările legislative și reglementările clare vor elimina proiectele speculative și vor permite accesul rapid la rețelele de energie pentru companiile care dispun de finanțare și planuri serioase.
Urmărește-ne și pe Google News