Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru!

Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani.

Despre rolul radioului românesc în cariera domniei sale mărturiseşte:

„Radioul a fost primul contact cu ascultătorii din toată țara. În anul 1958 cântam la Casa de Cultură, m-a remarcat Ileana Pop de la TV și am fost selecţionată. George Grigoriu m-a ascultat tot atunci şi mi-a compus „Chemarea mării” – prima înregistrare la RADIO în anul 1959. A rezonat în toată ţara. Ascultătorii au remarcat timbrul vocal, sinceritatea interpretării. Publicul fidel, reciprochează iubirea dăruită prin actul artistic… Cei mai importanți compozitori care au sprijinit cariera mea artistică sunt George Grigoriu, Radu Șerban și Temistocle Popa. Primul disc Electrecord în anul 1961 a bătut recordul vânzărilor.Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului. ”

Despre pubilcul pe care-l slujește, afirmă:

„Publicul a reţinut originalitatea, ceea ce l-a atras. Am fost aleasa unor valoroşi compozitori, regizori de teatru şi film, ceea ce a creat un produs artistic apreciat, admirat. Au contribuit şi propriile creaţii vestimentare, care au completat creaţia muzicală. Idealul meu era de a deveni , cum se spunea pe atunci, un actor total acela care cântă, dansează , compune, se acompaniază la un instrument, acela care prin acest recital complet suplinește o întreagă distribuție.Viata artistică dăruită publicului continuă prin creații propri, muzica populară, emisiuni radiofonice, cartea ‘Eu si Timpul’, susținerea tinerilor și acțiuni în folosul societății.Sărbătorirea de la Uniunea Compozitorilor cât și aniversarea a peste o jumătate de veac de la înregistrarea primului meu disc, m-au emoționat profund. Recunoașterea și aprecierea colaboratorilor manifestată prin „Trofeul Electrecord”, prezența admiratorilor veniți din toate colțurile țării cu brațe de flori, au încoronat soclul pe care am cântat peste jumătate de veac în stil ‘pâslăresc’. Sute de melodii, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au încredintat piesele lor, unii scriind special pentru mine, altele preluate din repertoriul internațional – filme, compoziții, muzică și text, sau inspirate de versurile poeților, au adus bucurie milioanelor de ascultători și continuă să atragă alte generații pe You Tube, Twitter, LinkedIn Facebook.Cred că fiecare artist creează o treaptă ce servește la urcușul noilor talente.”

Articol editat de Radio Resita, 9 iulie 2018, 11:27 / actualizat: 8 iulie 2019, 23:26

Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani.

Despre rolul radioului românesc în cariera domniei sale mărturiseşte:

„Radioul a fost primul contact cu ascultătorii din toată țara. În anul 1958 cântam la Casa de Cultură, m-a remarcat Ileana Pop de la TV și am fost selecţionată. George Grigoriu m-a ascultat tot atunci şi mi-a compus „Chemarea mării” – prima înregistrare la RADIO în anul 1959. A rezonat în toată ţara. Ascultătorii au remarcat timbrul vocal, sinceritatea interpretării. Publicul fidel, reciprochează iubirea dăruită prin actul artistic… Cei mai importanți compozitori care au sprijinit cariera mea artistică sunt George Grigoriu, Radu Șerban și Temistocle Popa. Primul disc Electrecord în anul 1961 a bătut recordul vânzărilor.Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului. ”

Despre pubilcul pe care-l slujește, afirmă:

„Publicul a reţinut originalitatea, ceea ce l-a atras. Am fost aleasa unor valoroşi compozitori, regizori de teatru şi film, ceea ce a creat un produs artistic apreciat, admirat. Au contribuit şi propriile creaţii vestimentare, care au completat creaţia muzicală. Idealul meu era de a deveni , cum se spunea pe atunci, un actor total acela care cântă, dansează , compune, se acompaniază la un instrument, acela care prin acest recital complet suplinește o întreagă distribuție.Viata artistică dăruită publicului continuă prin creații propri, muzica populară, emisiuni radiofonice, cartea ‘Eu si Timpul’, susținerea tinerilor și acțiuni în folosul societății.Sărbătorirea de la Uniunea Compozitorilor cât și aniversarea a peste o jumătate de veac de la înregistrarea primului meu disc, m-au emoționat profund. Recunoașterea și aprecierea colaboratorilor manifestată prin „Trofeul Electrecord”, prezența admiratorilor veniți din toate colțurile țării cu brațe de flori, au încoronat soclul pe care am cântat peste jumătate de veac în stil ‘pâslăresc’. Sute de melodii, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au încredintat piesele lor, unii scriind special pentru mine, altele preluate din repertoriul internațional – filme, compoziții, muzică și text, sau inspirate de versurile poeților, au adus bucurie milioanelor de ascultători și continuă să atragă alte generații pe You Tube, Twitter, LinkedIn Facebook.Cred că fiecare artist creează o treaptă ce servește la urcușul noilor talente.”

Margareta Pâslaru este implicată în foarte multe acțiuni de caritate ,de susținere, un adevărat model pentru întreaga societate civilă, exprimându-și astfel altruismul și generozitatea.

„Faptul că  donez încă  din anul 1993 drepturile de autor rezultate  din vânzarea CD-urilor, ajută cauze meritorii. Muzica înseninează sufletul de la leagăn şi până la mormânt; aceasta am încercat şi eu să fac în viaţă, prin şi pentru dumneavoastră“, mărturisește distinsa artistă.

Despre  România:

„Ţara este casa părintească, locul în care dăruiesc bucurii prin muzica, împărtăşesc experienţa călătoriilor în lume, fapte bune, de pildă conceptul importat „Banca de Alimente” pentru Crucea Roşie. Acela ce s-a născut cu suflet de artist simte profound durerile omeneşti… De aceea îşi foloseste darul alinând suferinţele altora, prin arta sa”

În numele  familiei de jurnaliști și ascultători  Radio România  Reșița vă mulțumim pentru tot și vă transmitem un sincer LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru !

„Vibrante energii creatoare, Radio Reşiţa! La Mulţi Ani fructuoşi! Voi felicita întregul colectiv, prin muzică. Margareta Pâslaru vă mulțumește pentru atenție!”

Anca Bica Bălălău

Etichete:
Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin
Cultură vineri, 23 ianuarie 2026, 18:03

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la...

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin
Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 18:37

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)

Ciclul manifestărilor dedicate deportării etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică (1945–1949) s-a încheiat, în acest an, la...

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 11:07

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui

La șase ani de la trecerea sa la cele veșnice, Constantin Gruescu rămâne una dintre marile personalități ale Banatului Montan, un nume înscris...

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui
Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș
Cultură miercuri, 21 ianuarie 2026, 21:25

Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin și Școala Gimnazială...

Mica Unire – 24 Ianuarie: Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române la Caransebeș
Cultură duminică, 18 ianuarie 2026, 15:21

Comemorarea a 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS – memoria unei tragedii care nu trebuie uitată

O tragedie istorică ce continuă să ceară memorie, adevăr și dreptate La 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta Uniune...

Comemorarea a 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS – memoria unei tragedii care nu trebuie uitată
Cultură sâmbătă, 17 ianuarie 2026, 13:05

Casa de Cultură Moldova Nouă deschide apelul pentru noua antologie de versuri a autorilor din Clisura Dunării

Casa de Cultură Moldova Nouă lansează oficial apelul de înscriere pentru volumul VI al antologiei de poezie a autorilor din Clisura Dunării,...

Casa de Cultură Moldova Nouă deschide apelul pentru noua antologie de versuri a autorilor din Clisura Dunării
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 17:13

Ambulanța pentru Monumente Banat: un an intens de intervenții și recunoaștere națională

Pentru Ambulanța pentru Monumente Banat, anul recent încheiat a fost unul plin, marcat de intervenții importante atât în Timișoara, cât și...

Ambulanța pentru Monumente Banat: un an intens de intervenții și recunoaștere națională
Cultură joi, 15 ianuarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Culturii Naționale și 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Reșița, 15 ianuarie – Orașul a marcat Ziua Culturii Naționale printr-o serie de evenimente dedicate, celebrând totodată 176 de ani de la...

Reșița sărbătorește Ziua Culturii Naționale și 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu