Coloana Fără Sfârşit ar putea fi noua propunere a României pentru a face parte de pe lista monumentelor protejate de UNESCO. Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“ din Târgu Jiu NU a fost inclus în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Potrivit specialiştilor, din Ansamblul Brâncuşi fac parte Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Biserica Sfinţii Apostoli, precum şi Coloana Fără Sfârşit, monument care impresionează prin dimensiunile sale. Decizia a fost luată la cea de-a 39-a ediție a Comitetului Patrimoniului Mondial, care a avut loc între 28 iunie şi 8 iulie, la Bonn, în Germania. Propunerea României a fost respinsă fără a se prezenta vreo motivare, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor propuneri. Motivul: Calea Eroilor de-a lungul ei prezintă câteva elemente care nu au nicio legătură cu Patrimoniul Mondial, precum o covrigărie, un pub, case de locuit, un supermarket, un hotel, instituţii de învăţământ sau chioşcuri în care se desfăşoară diferite activităţi. Este şi motivul pentru care o posibilă nouă propunere a României ar putea viza doar Coloana Fără Sfârşit.
Anul acesta au fost făcute în total 37 de propuneri din mai multe ţări ale lumii, iar câteva au primit avizul necesar. Comitetul UNESCO a aprobat doar câteva, între care: tradițiile viticole din Champagne și Burgundia, din Franța, vestigiile de la Efes, din Turcia, orașul bizantin care a găzduit una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, respectiv templul dedicat zeiței Artemis, siturile din epoca Meiji, din Japonia, zona antreprizelor portuare din Hamburg. Chiar pe site-ul UNESCO este prezentat faptul că Ansamblul „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu a mai fost propus de România să fie inclus în patrimoniul mondial, în anul 1991.
Vă reamintim că, opera care străjuieşte municipiul Târgu Jiu, dar care s-a turnat la Petroşani, în urmă cu 75 de ani, sub atenta îndrumare a inginerului Georgescu Gorjan, la care s-a mutat pentru o vreme marele sculptor Constantin Brâncuşi, care, până la acea vreme, realizase mai multe astfel de coloane, dar toate din lemn. „Brâncuşi a locuit, aici, la Petroşani, o lună întreagă, în momentul în care s-a stabilit câte elemente să aibă, ce înălţime şi cum să fie făcută. Casa, din păcate, unde a fost găzduit Brâncuşi, nu mai există. A locuit Brâncuşi cu tata şi, în momentul în care a intrat în casă, a hotărât să stabilească el toate elementele gospodăriei”, a povestit Sorana Georgescu Gorjan, fiica marelui inginer, care, pentru această operă, a fost mâna dreaptă a renumitului sculptor.
Ridicată în memoria eroilor Gorjului, la propunerea Aretiei Tătărăscu, coloana produsă la Atelierele Centrale Petroşani are trei elemente centrale şi anume baza invizibilă, miezul sau pilonul central de rezistenţă şi coloana propriu – zisă. „Realizarea Coloanei Infinite a cuprins fazele de proiectare, fabricare şi construcţie – montaj, toate acestea fiind înfăptuite de către angajaţii ACP sub coordonarea inginerului Ştefan Gorgescu Gorjan. Prin acest fapt, ne este demonstrată o excepţională capacitate tehnică, logistică, organizatorică şi, de ce nu, economică, pe care le aveau Atelierele Centrale Petroşani în perioada interbelică”, a precizat directorul SALVAMIN Petroşani, Daniel Surulescu, care a prezentat datele tehnice. Dar, să nu uităm, că realizarea ei a fost susţinută financiar de societatea care administra la acea vreme unităţile miniere din Valea Jiului, pentru care ACP realiza stâlpi de susţinere şi, ca să poată fi decontată, a fost trecută ca vagonete de mină. În Gorj a fost trecută pe drumul plin de serpentine al Defileului Jiului, nu cu carul cu boi şi cu feciori chinuind, cum spune legenda, ci din trei bucăţi, cu maşinile de mare tonaj ale fabricii, dar într-adevăr cu foarte mult entuziasm.
Sursa: gds.ro; istoriepescurt.ro; wordpress.com
