EU: România continuă să înregistreze dezechilibre excesive
Comisia Europeană a anunţat luni că a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre UE selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2022 şi a concluzionat că şapte ţări – România, Germania, Spania, Franţa, Ţările de Jos, Portugalia şi Suedia – continuă să înregistreze dezechilibre excesive, informează un comunicat al Executivului comunitar.
Articol editat de Todor Răzvan, 24 mai 2022, 11:36
În schimb, Irlanda şi Croaţia nu se mai confruntă cu dezechilibre, nivelul datoriei a scăzut semnificativ în ultimii ani şi continuă să arate o tendinţă descrescătoare solidă.
Per ansamblu, vulnerabilităţile se reduc şi scad sub nivelul de dinaintea pandemiei în diverse state membre UE, justificând o revizuire a clasificării dezechilibrelor în două cazuri, unde se constată realizarea de progrese substanţiale, spune Comisia Europeană.
În cazul României, Executivul comunitar apreciază că economia se confruntă cu vulnerabilităţi legate de competitivitatea sa şi în special de evoluţiile balanţei externe.
„Sporirea deficitelor fiscale stimulează soldul negativ al contului curent, care data dinaintea crizei provocate de pandemie şi a continuat să crească în timpul pandemiei, constituind un risc la adresa sustenabilităţii pe termen lung”, apreciază Comisia.
Instituţia consideră că datoria guvernamentală a crescut semnificativ, plecând de la un nivel moderat. Expunerea valutară este semnificativă pentru datoria guvernamentală şi a sectorului privat.
„Pierderile în materie de competitivitate a costurilor s-au acumulat semnificativ, în special în a doua jumătate a deceniului trecut, dar s-au atenuat oarecum în ultimi ani, în urma creşterilor salariale mai moderate. Birocraţia, o administraţie publică ineficientă şi un cadru legislativ volatil, vor afecta suplimentar competitivitatea şi vor fi o povară asupra investiţiilor”, avertizează Executivul comunitar.
Instituţia nu se aşteaptă la remedierea problemelor în curând. Actualul deficit de cont curent ar urma să rămână ridicat pe termen mediu, deoarece se estimează că deficitul guvernamental rămâne considerabil, în pofida reducerii. Costurile împrumuturilor suverane au crescut de la începutul lui 2021. Aşteptata accelerare a salariilor, pe fondul inflaţiei ridicate, şi înăsprirea pieţei forţei de muncă ar putea afecta suplimentar competitivitatea costurilor, se arată în comunicat.
În ultimii ani, deprecierea nominală a atenuat presiunile asupra competitivităţii, dar o depreciere suplimentară s-ar putea adăuga presiunilor inflaţioniste şi ar spori povara serviciului datoriei în valută. Finanţarea nevoilor de finanţare externă semnificative ar putea deveni mult mai dificilă, ţinând cont de contextul geopolitic complicat şi de perspectivele privind înăsprirea condiţiilor financiare, apreciază Comisia Europeană.
Iniţiativele politice recente, inclusiv implementarea cu succes a Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ar putea rezolva unele vulnerabilităţi. O anumită consolidare fiscală, deşi la un nivel limitat, a început în 2021. Salariile din sectorul public au fost îngheţate din 2021, în timp ce majorarea salariului minim ar urma să se bazeze pe un mecanism obiectiv din 2024, care ar trebui să ajute competitivitatea costurilor şi exporturile nete. PNNR include măsuri favorabile îmbunătăţirii competitivităţii şi măsuri de sporire a eficienţei administraţiei publice, a sistemului judiciar şi a gestiunii financiare, se arată în comunicat.
Acţiuni politice suplimentare ar putea completa implementarea PNRR în diverse zone, importante pentru competitivitate şi creşterea potenţială, cum ar fi măsuri de activare a pieţei forţei de muncă, capacitatea administrativă la nivel local, şi legăturile dintre institutele de cercetare şi firme, consideră Executivul comunitar.
Executivul european a adoptat luni o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfăşurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată şi calitatea măsurilor bugetare.
Sursa: AGERPRESS
