Directorul ANPC, recomandări de 1 Mai

Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) Paul Anghel a transmis câteva recomandări pentru români, în perioada vacanţei de 1 Mai, şi anume să refuze produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi care nu au înscrisă, pe etichetă, data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depăşită.

Articol editat de Valentina Adam, 27 aprilie 2024, 13:45 / actualizat: 28 aprilie 2024, 16:10

„Ca în fiecare an, românii sărbătoresc ziua de 1 Mai cu mici şi bere.

Pentru a vă bucura pe deplin de această sărbătoare, e bine să ţineţi cont de următoarele recomandări:

– La cumpărarea produselor din carne tocată, acordaţi atenţie deosebită aspectului produsului!

– Urmăriţi modul de etichetare. Nu cumpăraţi produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare a datei durabilităţii minimale/ datei limită de consum şi a ingredientelor alergene.

– Refuzaţi produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare!

– Refuzaţi produsele din carne care nu au înscrisă, pe etichetă, data durabilităţii minimale/ data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depăşită!

– Nu cumpăraţi produse din carne tocată din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu poate elibera bon de casă cu care să fie justificată tranzacţia comercială şi riscaţi să achiziţionaţi un produs neconform sau chiar nesigur, care vă poate afecta sănătatea!

– La cumpărarea berii, verificaţi starea ambalajelor (integritate, etanşeitate), limpiditatea lichidului şi data durabilităţii minimale”, a scris Paul Anghel, sâmbătă pe Facebook.

El a mai spus că, în cazul în care petreceţi ziua de 1 Mai în zone de agreement, e bine să fiţi atenţi la câteva aspecte:

„Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere şi comercializare a acestora, pentru a observa unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate şi anume:

– existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării;

– etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate, etc.”.

Anghel a adăugat că, „înainte de achiziţionarea alimentelor, din locuri specializate în acest sens, asiguraţi-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate este realizată cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă”.

„Acordaţi atenţie preţului afişat şi verificaţi concordanţa dintre preţurile afişate la raft şi cele marcate pe bonurile de casă. Şi un ultim sfat, solicitaţi şi păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, dorăţi să reclamaţi calitatea/siguranţa unui produs”, mai precizează directorul ANPC.

În urma acţiunilor de supraveghere şi control desfăşurate de comisarii ANPC – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, în anii trecuţi, sau fost constatate abateri, dintre care Anghel menţionează:

„- folosirea unor produse si proceduri nesigure care puneau în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor:

– utilizarea unor materii prime cu data limită de consum depăşită (cârnaţi, carne de mici, băuturi răcoritoare);

– utilizarea unor materii prime fără elemente de identificare (carne de mici, muştar, Ketchup);

– comercializarea unor produse cu urme de mucegai (chifle);

– utilizarea unui ulei excesiv de ars pentru prăjire;

– nerespectarea condiţiilor de păstrare şi depozitare a produselor;

– decongelarea materiilor prime congelate la temperatura mediului ambiant;

– schimbarea stării termice iniţiale a produselor;

– folosirea unor ustensile neigienizate cu aspect înnegrit;

– utilizarea unui cântar fără verificare metrologică;

– prezenţa la comercializare a unor produse cu modificări organoleptice (maioneză, sosuri pentru salate, roşii, ceapă, cartofi, castraveţi);

–  utilizarea unor grătare neigenizate corespunzător şi a unor ustensile pentru bucatărie degradate (cleşti pentru grătar, cuţite).

– Deficienţe de informare către consumator, de exemplu:

– lipsa informării cu privire la ingredientele cu potenţial alergen;

– lipsa informării cu privire la faptul că preparatele provin din produse decongelate;

– lipsa afişării datei limită de consum”.