Deputaţii au votat pentru desfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor

Deputaţii au adoptaţ miercuri, în plen, proiectul privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) în forma primită de la Comisia juridică, unde au fost adoptate mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Articol editat de Adam Valentina, 24 martie 2021, 12:51

S-au înregistrat 171 de voturi ‘pentru’, 136 ‘contra’ iar doi deputaţi nu au votat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea SIIJ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se o serie de măsuri tranzitorii care decurg din această operaţiune. Totodată, se propune abrogarea secţiunii care priveşte organizarea, funcţionarea şi competenţa acestei Secţii din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi instituirea unor dispoziţii referitoare la situaţia personalului şi a dosarelor aflate pe rolul Secţiei la data intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit unui amendamenţ ‘Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii pot fi trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia’.

‘Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul Justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluţionarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor, a cererilor privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistraţi-asistenţi, precum şi a cererilor privind încuviinţarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi procurorilor pentru săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie’, prevede un alt amendament.

Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii încuviinţează trimiterea în judecată a judecătorilor pentru săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie.

‘Dacă cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată priveşte un magistrat membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluţionarea respectivei cereri. Analizând cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată, secţia nu se poate pronunţa cu privire la temeinicia acuzaţiei şi nici cu privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării probelor şi a efectuării celorlalte acte de urmărire penală. Secţia corespunzătoare se pronunţă prin hotărâre, în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Secţia poate respinge cererea, prin hotărâre motivată’, mai prevede un alt amendament adoptat.

Membrii Comisiei juridice au respins toate amendamentele depuse de PSD referitoare la eliminarea textelor din proiect.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, forul decizional fiind Senatul.

Agerpres