ora 16
„Cu unanimitate de voturi decide: admite obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I punctul 5 şi art. II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 indice 1 din Codul Penal şi constată că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale în raport de criticile formulate”, se arată în minuta CCR. Instanţa a admis, totodată, sesizarea Partidului Democrat Liberal care critică modificările aduse statutului funcţionarului public şi conflictului de interese. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României. Înalta Curte a semnalat că modificările pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept, iar sesizările Partidului Democrat Liberal vizează definirea funcţionarului public şi conflictul de interese.
ora 10
Curtea Constituţională urmează să discute sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale PDL privind modificările la Codul Penal, adoptate de Camera Deputaţilor. Înalta Curte a semnalat că modificările pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept, iar sesizările Partidului Democrat Liberal vizează definirea funcţionarului public şi conflictul de interese.
Democrat-liberalii acuză puterea că prin modificările adoptate în Camera Deputaţilor în data de 10 decembrie USL a încercat să creeze o superimunitate pentru parlamentari. Prin modificarea articolului 253 din Codul Penal, spun ei, parlamentarii se sustrag conflictului de interese, iar, prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici în urma modificărilor operate la articolul 147, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie. Fapt incompatibil cu funcţionarea statului de drept, spun şi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în sesizarea depusă în aceeaşi zi de 12 decembrie arată că, prin scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, aceştia ar beneficia de o discriminare pozitivă şi de un tratament preferenţial.
Un alt motiv de neconstituţionalitate reclamat de magistraţi la noile prevederi introduse în Codul Penal încalcă mai multe tratate internaţionale în privinţa luptei împotriva corupţiei.
Aceste modificări au iscat reacţii dure ale instituţiilor sistemului judiciar, DNA, CSM şi ANI. În urma criticilor formulate, atât premierul Victor Ponta, cât şi liderul PNL Crin Antonescu au cerut rediscutarea Codului Penal, ce ar urma să intre în vigoare la 1 februarie.
