Consiliul JAI stabileşte data aderării complete a României la Schengen

Consiliul JAI din 12 decembrie 2024 stabileşte data aderării complete a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

Articol editat de Oana Nicolae, 12 decembrie 2024, 08:33

Preşedinţia ungară a Uniunii Europene a introdus pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 12 decembrie adoptarea deciziei de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea. Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER) a agreat, la 27 noiembrie 2024, aderarea României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate începând cu 31 martie 2024. Alte subiecte pe ordinea de zi a Consiliului JAI sunt: sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, azilul şi migraţia, securitatea internă, orientările strategice, combaterea abuzului sexual asupra copiilor etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Ungaria a pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 aderarea completă la Schengen a României şi Bulgariei. Asta vine după o întâlnire informală între miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria. Discuţiile au avut loc la Budapesta, în 22 noiembrie. În 9 decembrie, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut o discuţie, prin videoconferinţă, cu omologul ungar, Sandor Pinter. Cei doi au discutat despre pregătirea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din data de 12 decembrie.

Consiliul JAI – alte subiecte pe ordinea de zi

Miniştrii de interne ai UE vor face, de asemenea, un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen. Va avea loc un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuţia se va axa şi pe creşterea securităţii generale prin digitalizare.

Comisia va prezenta şi informaţii actualizate cu privire la punerea în aplicare a pactului privind migraţia şi azilul. Este vorba despre un set de acte legislative ale UE care au fost adoptate în mai 2024. Statele membre şi Comisia iau în prezent măsuri pregătitoare pentru ca aceste legi să se aplice începând din iunie 2026. Setul de norme cuprinse în pact va contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente şi uniforme şi la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre. Dimensiunea externă a abordării provocărilor legate de migraţie va fi discutată în cadrul unui prânz de lucru, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În domeniul securităţii interne, Consiliul consultativ pentru informaţii va prezenta situaţia actuală a ameninţărilor

Prezentarea va fi urmată de un raport al preşedinţiei. Vor fi detaliate progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate. Miniştrii vor avea şi un schimb de opinii cu privire la raportul final al Grupului la nivel înalt privind accesul la date pentru o asigurare eficace a respectării legii. La reuniunea JAI din luna iunie 2024, Consiliul a salutat cele 42 de recomandări ale grupului privind accesul la date.

Preşedinţia ungară va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală a orientărilor strategice pentru planificarea legislativă şi operaţională în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Orientările strategice prevăzute în tratat reprezintă un instrument important pentru conturarea direcţiei politicii UE în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Acesta oferă cadrul pentru punerea în aplicare a aspectelor relevante ale Agendei strategice a UE pentru perioada 2024-2029.

Preşedinţia ungară a Uniunii va urmări să ajungă la o abordare generală (poziţia comună a statelor membre) cu privire la o propunere legislativă de combatere a abuzului sexual asupra copiilor. Această propunere de act legislativ va impune întreprinderilor din domeniul internetului obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la abuzul sexual online asupra copiilor detectat pe platformele lor. Este planificată şi înfiinţarea unui centru al UE. Acesta urmează să sprijine autorităţile care acţionează în urma rapoartelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor. Acesta urmează să colecteze şi să partajeze expertiză şi bune practici în materie de prevenire şi de sprijinire a victimelor.

Rolul Consiliului JAI

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE. Consiliul JAI se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale. Întâlnirile sunt iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE. În domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

Sursă: Agerpres