Cine este de vină pentru facturile pline de greşeli

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 august 2016, 10:25

Anul acesta, autorităţile au anunţat două reduceri ale tarifelor pentru energia electrică: 3,5% în ianuarie şi 2 procente în iulie. Din păcate, scăderile sunt prea mici pentru a fi resimţite de consumatori în facturile lunare, spune preşedintele autorităţii care stabileşte preţurile utilităţilor. Lucrurile ar fi mult mai clare dacă facem calculele pe mai mulţi ani, spune el.

„Un 2 sau un 3 la sută nu constituie neapărat o scădere masivă care să fie uşor de recunoscut în preţul final. E mai mult o tendinţă pe care o transmitem, o tendinţă de scădere. Dacă luăm perioada mai lungă de timp, ultimii patru ani de zile, o să vedem o scădere cu 12% a facturii finale”, declară Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Cu toate acestea, potrivit raportului făcut chiar de Autoritatea de Reglementare, în ultimii ani energia electrică s-a scumpit.

În plus, valoarea energiei – calculată conform facturilor – este mai mare decât preţul oficial.

„În acest grafic vedeţi care este preţul energiei electrice conform Eurostat şi publicat în Raportul ANRE. Aşadar, anul trecut faţă de 2012 preţul nu a scăzut, ci din contra, a fost mai mare cu peste zece bani pentru un kilowatt/oră. O surpriză şi mai neplăcută am avut atunci când am calculat preţul energiei electrice din factură. În acest dosar sunt facturi adunate lunar din anul 2011 până acum. Am luat ca referinţă luna februarie. După un simplu calcul matematic am observat că în toţi anii, cu excepţia acestuia în care nu am putut face decât estimări, valoarea energiei din facturile finale este mai mare decât în statistica oficială. Greşelile din facturi nu se opresc aici: am urmărit modul în care una dintre marile companii de pe piaţă calculează preţul final în facturile care au consum estimat. Iată câteva exemple: dacă verificăm corectitudinea calculelor din facturi, vedem că, din nou, există diferenţe în defavoarea consumatorilor”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.

În mod paradoxal, dacă un consumator este nemulţumit de contorul lui, verificarea aparatului este făcută tot de firma care l-a montat, pentru că ANRE nu are echipe care să meargă pe teren.

„3000-3500 de reclamaţii pe an pe care Autoritatea de Reglementare le soluţionează. În general se reclamă necorelarea între citiri. Cea mai mare parte a reclamaţiilor vin în sensul că la facturarea lunară, acolo unde nu este reglementată autocitirea, ar putea să fie cantităţi mult mai mari. Ar putea să introducă aleatoriu o anumită valoare care să fie mult peste nivelul de consum al lunii curente”, afirmă Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Totodată, majoritatea sesizărilor rămân fără rezolvare. Iată cum explică autorităţile aceste neconcordanţe între cifrele oficiale şi cele care apar în facturi.

„Operatorii de distribuţie şi furnizorii sunt judecaţi pe o perioadă de cinci ani. Li se dă o perioadă de 5 ani în care se impune un preţ estimativ pentru viitor. Ei estimează un anumit consum în zona lor de activitate. Pe baza acestui consum se calculează toate tarifele astfel încât ei să îşi poată justifica toate costurile”, spune Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Cu alte cuvinte, multe din greşelile de pe facturi pot veni din faptul că unele companii rotunjesc consumurile şi implicit valorile facturilor. Totul ca să se încadreze în estimarea iniţială, să le fie recunoscute costurile şi să le poată recupera din facturile finale.

În plus, ANRE verifică datele de consum ale companiilor pe un an de zile, nici măcar lunar. Astfel, firmele de distribuţie sunt interesate în primul rând de consumul total din zonele pe care le controlează, nu de cazurile particulare, în care facturile pot afişa consumuri şi valori greşite.

Mii de familii trăiesc din ajutoare sociale în Moldova şi Oltenia, cele mai sărace regiuni ale ţării. Factura la electricitate rămâne un mister pentru aceste familii, chiar dacă pentru ea dau 10% din veniturile lor pe o lună.

„Nu factura este mare, ci puterea de cumpărare este foarte mică. Dacă vrem salarii mai mari, dacă vrem să ne aliniem şi la nivelul de trai al celorlalte state, nu putem să avem tarife scăzute pentru că asta înseamnă că nu se fac investiţii”, spune Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociaţia Companiilor de Utilităţi.

Care este soluția să micșorați facturile

România are a treia cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană în funcţie de puterea de cumpărare, potrivit calculelor Eurostat.

Am vrut să vedem câtă energie electrică poate cumpăra un român cu un salariu minim brut, în comparaţie cu alţi europeni. Astfel, cu un salariu minim de 276 de euro şi un preţ al kilowattului oră de 0,13 euro, putem cumpăra doar 2,1 Megawatti oră.

Doar Portugalia stă mai prost decât noi la acest capitol, din cauza preţului aproape dublu la energia electrică. În rest, ţările vecine Bulgaria şi Ungaria pot cumpăra mai multă energie electrică decât noi.

La polul opus sunt Franţa şi Luxemburg. Deşi în aceste ţări preţul energiei este apropiat de cel plătit de români, salariul minim este de până la șapte ori mai mare.

Recomandarea autorităţilor către consumatori este să nu se mai lase în grija companiilor care fac estimări de consum şi, apoi, regularizări.

„Clientul poate lunar să transmită acest index”, spune Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociaţia Companiilor de Utilităţi.

„Foarte mulţi, din comoditate acceptă să li se pună un consum în baza istoricului de consum lunar şi prin corelare. În afară, desigur, de cei care observă nişte diferenţe foarte mari”, spune Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Cei care aleg autocitirea consumului pot transmite datele lunar prin telefon sau email către compania care emite factura.

Sursa: digi24.ro