Cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai, mai mare cu aproximativ 30% faţă de anul trecut

Cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai din acest an s-a majorat cu circa 30% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, producţia estimată de procesatori fiind de aproximativ 18 milioane de mititei, ceea ce înseamnă că jumătate dintre români vor consuma acest emblematic produs, susţine Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Articol editat de Valentina Adam, 30 aprilie 2023, 13:07

‘Din informaţiile furnizate de membri ARC, există o creştere a cererii de mici pe piaţă, care variază însă foarte mult de la companie la companie. Estimăm această creştere ca fiind de 30%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2022, şi cu aproximativ 8% mai mare faţă de perioada 1 ianuarie – 25 aprilie 2023. Producţia totală de mici este estimată la aproximativ 1.500 tone pentru această minivacanţă de 1 Mai, ceea ce ar însemna 18 milioane de mici, luând în calcul faptul că în general un mic are cam 80 grame înainte de a-l pune pe grătar. Dacă ne gândim că românul consumă în genere doi mici, ar însemna că jumătate din populaţia actuală s-ar desfăta cu acest emblematic produs’, a declarat, pentru AGERPRES, Dana Tănase.

Aceasta a precizat că micii preferaţi ai românilor sunt în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită.

Reprezentantul procesatorilor a adăugat că evoluţia pestei porcine africane în România continuă să fie principalul obstacol în ceea ce priveşte schimbul intracomunitar cu mici tradiţionali, însă companiile autohtone s-au adaptat şi oferă românilor din diaspora mici făcuţi din carne provenită din statele Uniunii Europene lipsite de restricţii pentru această boală.

‘Principalul obstacol în comerţul intră unional cu mici îl constituie pesta porcină africană. Ca atare, doar companiile care utilizează carne de porc materie prima eligibilă, provenită din state membre ale UE lipsite de restricţii pentru această boală, pot livra către magazinele româneşti aflate în ţările unde există comunităţi mari de români. Spre aceste destinaţii, micii pleacă congelaţi şi poartă pe eticheta marca de identificare de formă ovală prin care se atestă faptul că materia primă utilizată nu provine de la porci crescuţi în România. Estimarea companiilor care livrează în spaţial european indică o creştere a cererii de mici de 10% comparativ cu restul anului’, a subliniat directorul executiv al ARC.

Deşi nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România, estimările ARC arată un consum anual de aproximativ 200-250 milioane mici, respectiv în jur de 20.000 tone.

‘Nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România. Micii se încadrează în categoria cărnii preparate, categorie care cuprinde şi alte sortimente cum ar fi cârnaţii proaspeţi sau uşor afumaţi care mai păstrează caracteristicile cărnii proaspete. Din estimările noastre consumul anual s-ar ridică la aproximativ 200-250 milioane mici, în jur de 20.000 tone’, a menţionat Dana Tănase.

În ceea ce priveşte preţul micului autohton, reprezentantul procesatorilor afirmă că, în contextul inflaţiei ridicate înregistrate în ultimul an, efectele se văd şi asupra acestui produs.

‘Traversăm o perioadă caracterizată printr-o mare volatilitate a preţurilor, iar creşterile de costuri de producţie pe care le înregistrăm începând cu preţul cărnii de porc şi vită, principala materie primă pentru mici, produc efecte şi asupra preţului micului autohton. Cu siguranţă şi consumul pentru acest produs atât de iubit de români a înregistrat o scădere’, a concluzionat Dana Tănase.

Istoria micilor în România

Istoria micilor a început la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit ‘La o idee’, din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor.

Povestea spune că localul şi-ar fi căpătat o faimă mai mare din ziua în care poetul şi gazetarul Nicolae T. Orăşanu, într-un moment de inspiraţie umoristo-gastronomică i-a alcătuit un meniu original, botezând în stilul său mucalit preparate şi băuturi pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa le-a consemnat în lista de bucate ‘a la Oraşănu’.

Astfel, într-una din seri, când consumul ‘înfometaţilor’ a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar ‘patricienii’ (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de către Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de ‘mici’, tot de la ziaristul Orăşanu.