CCR precizează că a amânat decizia în privința reformei pensiilor magistraților, cu o săptămână, pentru a studia solicitarea depusă marți de Înalta Curte, care a cerut sesizarea Curții de Justiție a UE

UPDATE, ora 12:15. Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că observă niște elemente care țin de amânări succesive: 

Articol editat de Casandra Silitra, 11 februarie 2026, 11:12 / actualizat: 11 februarie 2026, 12:31

“Par niște tergiverse făcute cu un scop foarte clar – de a prezerva niște interese, în condițiile în care magistrații sunt în conflict de interese pe acest subiect”. Acesta a adăugat că nu poate spune, pe moment, dacă România a pierdut cei 231 de milioane de euro din PNRR, deoarece nu a primit o scrisoare oficială în acest sens, însă “șansele de recuperare sunt slabe”.

“Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderilor banilor potențiali. Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru promulgarea acestei legi până la capăt”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

UPDATE, ora 12:00. Curtea Constituțională a informat că a decis anularea deciziei privind pensiile magistraților, pentru data de 18 februarie, pentru “studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026”. Concret, în urmă cu o zi, Înalta Curte solicita sesizarea Curții de Justiție a UE pe legea în cauză, susținând că dispoziţiile sunt susceptibile de a încălca dreptul UE și “pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.

STIREA INIŢIALĂ

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat astăzi, 11 februarie 2026, că amână pentru a cincea oară decizia privind legea de reformă a pensiilor magistraților. Noul termen stabilit este 18 februarie 2026.

Această amânare vine în contextul în care România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Asta, după ce premierul Bolojan a atras atenția Curții asupra impactului economic al întârzierilor.

Istoricul amânărilor CCR

Decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată de mai multe ori:

1. 10 decembrie 2025 – termen inițial, amânat la 28 decembrie 2025
2. 28 decembrie 2025 – amânare din lipsă de cvorum, patru judecători numiți de PSD părăsind sala
3. 29 decembrie 2025 – amânare din nou, tot din lipsă de cvorum
4. 16 ianuarie 2026 – amânare pentru 11 februarie, motiv „studierea raportului Înaltei Curți”
5. 11 februarie 2026 – amânare pentru 18 februarie

Conform unor surse, judecătorul Gheorghe Stan (numit de PSD) ar fi intrat în concediu paternal de 10 zile. Deși, unele informații sugerează că ar fi fost prezent la ședință.

Biroul de presă al CCR urmează să emită un comunicat oficial.

Contextul juridic și european

Marți, 10 februarie, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a solicitat sesizarea Curții de Justiție a UE pe legea privind pensiile magistraților, invocând riscul încălcării dreptului european și tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.

Cu toate acestea, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul legii a fost discutat cu Comisia Europeană și agreat.

Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților

Reforma propusă schimbă semnificativ modul de pensionare în sistemul judiciar:

• Vârsta de pensionare: de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionarea sub 58 de ani nu va mai fi posibilă
• Vechimea în muncă: de la 25 de ani la minimum 35 de ani
• Plafonarea pensiei de serviciu: 70% din ultimul salariu net (în prezent pensia echivalează cu venitul net din ultima lună de activitate)

Calendarul legislativ recent

• În octombrie 2025, CCR a respins un proiect similar, invocând lipsa avizului CSM
• Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru a doua oară pe proiectul legii, obținând avizul negativ al CSM, iar legea a fost adoptată pe 2 decembrie 2025
• Pe 5 decembrie 2025, Înalta Curte a sesizat CCR, iar parlamentarii AUR, SOS și susținători ai lui Victor Ponta au depus o moțiune de cenzură, respinsă ulterior

Impactul amânărilor

Fiecare amânare crește riscul pierderii fondurilor din PNRR, estimate de premierul Bolojan la 231 de milioane de euro, și întârzie implementarea reformei sistemului de pensii pentru magistrați.