CCR discută legea declarațiilor de avere. Nicușor Dan contestă extinderea obligațiilor pentru partenerii demnitarilor

Curtea Constituțională a României (CCR) discută luni sesizările formulate împotriva legii care modifică și completează unele acte normative în domeniul integrității. Printre prevederile contestate se numără extinderea obligației de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Articol editat de Casandra Silitra, 17 august 2026, 08:33

Legea este criticată atât de președintele Nicușor Dan, cât și de mai mulți senatori, care au sesizat Curtea Constituțională.

Nicușor Dan contestă modul în care este definită relația dintre parteneri

În sesizarea transmisă CCR, președintele Nicușor Dan susține că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Una dintre principalele critici vizează lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea situațiilor în care o relație afectivă poate fi considerată „asemănătoare acelora dintre soți”.

Potrivit sesizării, legea nu stabilește criterii precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a relației. În aceste condiții, persoana vizată ar trebui practic să decidă singură dacă se află sau nu în situația în care are obligația de a depune declarații.

Președintele consideră că această formulare afectează cerințele de claritate și previzibilitate a legii, prevăzute de Constituție.

Critici privind sancțiunile contravenționale

Problema este considerată cu atât mai importantă de șeful statului cu cât nerespectarea obligației este asociată cu o sancțiune contravențională.

Nicușor Dan susține că o persoană nu poate fi sancționată în baza unei norme care nu îi permite să determine în mod obiectiv dacă intră sau nu în sfera obligației.

În opinia președintelui, lipsa unor criterii clare ar putea lăsa organului de control posibilitatea de a stabili de la caz la caz dacă o anumită relație intră în categoria celor prevăzute de lege.

Dreptul la viață privată, invocat în sesizare

Sesizarea analizează și impactul noilor prevederi asupra dreptului la viață privată al persoanelor care nu ocupă funcții publice.

Președintele consideră că obligația de declarare a unor informații personale reprezintă o ingerință în viața privată și susține că aceasta trebuie să respecte principiul proporționalității, raportat la articolul 26 din Constituție, precum și la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Răspunderea unei persoane care nu deține o funcție publică

Un alt argument prezentat de Nicușor Dan se referă la natura personală a răspunderii juridice.

În sesizare este invocată și Decizia CCR nr. 297/2025, prin care Curtea a analizat problema răspunderii declarantului pentru date furnizate de un terț.

Președintele susține că noua reglementare ridică o problemă distinctă: partenerul demnitarului ar putea ajunge să răspundă contravențional în nume propriu, deși nu deține o funcție publică și nu și-a asumat printr-un act propriu obligațiile asociate exercitării unei funcții publice.

Posibilă discriminare între demnitari

Legea este contestată și din perspectiva principiului egalității în drepturi.

Potrivit sesizării, există o diferență între demnitarii căsătoriți și cei aflați într-o relație de fapt. În cazul căsătoriei, identificarea persoanei obligate să declare anumite informații se bazează pe un criteriu obiectiv și verificabil – existența certificatului de căsătorie.

În cazul relațiilor asemănătoare celor dintre soți, însă, lipsa unei definiții și a unor criterii clare poate genera incertitudine.

Nicușor Dan susține că această situație ar putea crea inclusiv un efect contrar scopului legii, prin determinarea unor persoane de a evita formalizarea relației pentru a nu intra într-o zonă de obligații dificil de determinat.

O nouă sesizare a fost depusă de senatori

Pe lângă sesizarea formulată de președintele României, asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută și o sesizare semnată de mai mulți senatori.

Curtea Constituțională urmează să analizeze luni argumentele invocate împotriva legii, iar decizia CCR va stabili dacă prevederile contestate respectă sau nu Constituția.

Urmărește-ne și pe Google News