CCR declară neconstituţională Legea pensiilor magistraţilor

CCR declară neconstituțională Legea pensiilor magistraților. Actul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea este anulat.

Articol editat de Oana Nicolae, 20 octombrie 2025, 16:06

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, luni, 20 octombrie 2025 că Legea privind pensiile magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, este neconstituțională.

Decizia vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea, la începutul lunii septembrie, semnalând multiple încălcări ale Constituției și ale principiilor fundamentale ale statului de drept.

Informația a fost confirmată pentru AGERPRES de surse oficiale din cadrul CCR.

ÎCCJ: „Un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției”

În comunicatul prin care a anunțat sesizarea Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un mesaj ferm:

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘NU’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arată în comunicat.

ÎCCJ a arătat că legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR, dar și numeroase principii fundamentale, printre care:

• independența justiției și statul de drept;
• securitatea juridică și neretroactivitatea legii;
• încrederea legitimă a cetățenilor;
• egalitatea de tratament și interzicerea discriminării;
• lipsa avizului obligatoriu al CSM pentru forma finală a legii;
• încălcarea condițiilor constituționale privind angajarea răspunderii Guvernului.

Reforma propusă de Guvernul Ilie Bolojan

Legea respinsă de Curte făcea parte din „pachetul doi de reformă” pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Executivul motiva schimbările prin nevoia de echilibru și sustenabilitate bugetară, invocând discrepanțele uriașe dintre pensiile speciale și cele obișnuite.

Premierul Ilie Bolojan declara în plenul reunit al Parlamentului:

„Magistrații români ies la pensie la 48–49 de ani, cu o pensie medie de peste 24.000 de lei. Unele ajung chiar la 35.000–40.000 de lei, mai ales în cazul celor care au avut funcții de conducere.”

Guvernul propunea o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia:

• vârsta de pensionare a magistraților urma să crească la 65 de ani;
• vechimea minimă în muncă să crească de la 25 la 35 de ani;
• cuantumul pensiei să fie plafonat la 70% din ultimul venit net, față de 100% anterior.

„Chiar și cu această scădere, pensiile rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000–15.000 de lei nu asigură independența și respectul unui magistrat, conform normelor internaționale”, a mai spus Bolojan.

CCR: Legea încalcă principiile statului de drept

Potrivit surselor AGERPRES, Curtea Constituțională a constatat că legea încalcă atât forma, cât și fondul Constituției. Printre argumente:

• Guvernul nu putea angaja răspunderea în forma adoptată, fără consultarea CSM;
• Modificările afectează drepturi câștigate, încălcând principiul neretroactivității;
• Actul normativ creează discriminări între categorii de magistrați;
• Reforma nu respectă deciziile anterioare obligatorii ale CCR privind pensiile de serviciu.

Impact politic și juridic major

Decizia Curții Constituționale are efecte imediate: legea este anulată în integralitate, iar Guvernul este nevoit fie să revină cu un nou proiect, fie să reia procedura legislativă clasică în Parlament.

Hotărârea CCR readuce în prim-plan tema sensibilă a pensiilor speciale, una dintre cele mai controversate reforme din ultimii ani — un subiect care divide clasa politică, sistemul judiciar și opinia publică.

Concluzie

Următorul pas aparține Guvernului, care va trebui să decidă dacă rescrie legea sau renunță temporar la reformă.

Sursă: Agerpres