CCR a admis sesizările ICCJ şi Avocatului Poporului asupra legii privind abrogarea pensiilor speciale
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatului Poporului asupra Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CCR.
Articol editat de Alin Datcu, 6 mai 2020, 18:52
Pe 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care elimină pensiile de serviciu ale magistraţilor, adoptată de Camera Deputaţilor.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale (…), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 28.01.2020”, se preciza într-un comunicat la instanţei supreme.
Conform aceleiaşi surse, sesizarea privea actul normativ în întregime, fiind reţinute vicii de neconstituţionalitate „atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”.
Secţiile unite ale ICCJ au reţinut că se impune ca CCR să examineze dacă dispoziţiile actului normativ încalcă prevederile art. l, alin. 5 din Constituţie, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la ordinea sesizării Camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească.
ICCJ reclama omisiunea aprobării unei modificări a Statutului deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere, încălcarea principiului bicameralismului, caracterul „incoerent şi lipsit de previzibilitate” al procesului legislativ, caracterul „lacunar” şi vidul legislativ creat în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la reglementarea în termen de şase luni a unor scheme de pensii ocupaţionale, discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitatea reglementării, deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Potrivit ICCJ, actul normativ încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi afectează statutul constituţional al procurorilor, reglementat prin art. l32, alin. (l) din Constituţie, cu referire la art. l alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (…), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est. Totodată, nu s-a luat în considerare regimul de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale, susţinea instanţa supremă.
Tot pe 30 ianuarie, Avocatul Poporului anunţa că a sesizat şi el cu excepţie de neconstituţionalitate cu privire la legea care elimină pensiile speciale adoptată de Camera Deputaţilor.
AGERPRES
