Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie trage un semnal de alarmă legat de nevoia de reformă a sistemului din România, printr-un comunicat de presă. Persoanele care suferă de tulburări psihiatrice au nevoie de îngrijiri complexe.
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie: 1 român din 2 cu tulburări mintale şi de comportament este diagnosticat şi tratat instituţional pentru boli psihice. Conform INSP, în anul 2021 aveam 232.000 cazuri existente de tulburări mintale şi de comportament cărora în fiecare an li se adaugă aproximativ 250.000 cazuri noi.
În acest timp harta tulburărilor mintale şi de comportament în România arată aşa:
-Aproximativ 30 de cazuri noi la 1000 de locuitori/an
-0,1 psihiatri la 1000 de locuitori,
-1 pat la 1000 de locuitori
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARRP) trage, în aces context, un semnal de alarmă legat de nevoia de reforma a sistemului în cadrul Conferinţei Naţiionale de Psihiatrie care s-a încheiat ieri la Bucureşti.
Preşedinte ARRP, dr Ana Giurgiucă:
“Domeniul psihiatriei şi al sănătăţii mintale a realizat, in ciuda contextului instituţional si legislativ din România, progrese remarcabile, ceea ce a condus la abordări terapeutice mai eficiente şi la generarea unor servicii de calitate în beneficiul pacientului şi al satisfacţiei noastre profesionale. Rolul medicului psihiatru este unul central în cadrul serviciilor de sănătate mintală. Nevoile complexe de îngrijire necesita şi prezenţa altor specialişti pentru a forma echipe multi – şi interdisciplinare. Lipsa unei reforme în sănătatea mintală din România creşte povara deja existentă, care este asociată tulburărilor psihiatrice. Stigmatizarea, inconsistenţa legislaţiei, lipsa serviciilor integrate şi resursele limitate alocate sănătăţii mintale sunt doar câteva dintre obstacolele cu care ne confruntăm în misiunea noastră de a oferi servicii complexe tuturor celor care au nevoie de ele”.
Persoanele care suferă de tulburări psihiatrice au nevoie de îngrijiri complexe, necesitând atât intervenţia medicului psihiatru cât şi a colaboratorilor săi din domeniile conexe (prevenţie, asistenţă medicală primară, servicii din spitalele generale, servicii comunitare, spitale de psihiatrie). In acest context harta instituţională a României este slab aspectată şi cu mult sub media europeană/mondială. Avem aproximativ 0,1 psihiatri la 1000 de locuitori, 1 pat în centrele de specialitate la 1000 de locuitori şi 0,38 centre de sănătate mintală la 100.000 de locuitori.
Tulburările psihiatrice au o incidenţă şi prevalenţă crescute la nivel mondial. Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o persoană din 8 trăieşte cu o tulburare psihiatrică. Prevalenţa diferitelor afecţiuni din sfera sănătăţii mintale variază în funcţie de sex şi de vârstă, cele mai frecvente fiind tulburările anxioase şi cele depresive.
Suicidul afectează persoanele şi familiile acestora, din toate păturile socio-economice şi din toate categoriile de vârstă. Unul din 100 de decese survine din cauza suicidului. Se estimează că, pentru fiecare deces prin suicid, există încă 20 de tentative suicidare ale individului în cauză.
Schizofrenia, tulburare psihiatrică majoră cu o prevalenţă de 0.5% în cadrul populaţiei generale, reprezintă o preocupare esenţială pentru sistemele de sănătate mintală, întrucât în fazele acute este cea mai dizabilitantă dintre toate bolile. Persoanele care suferă de schizofrenie sau de alte tulburări psihiatrice majore supravieţuiesc, în medie, cu 10-20 ani mai puţin faţă de populaţia generală, în special datorită unor comorbidităţi somatice care pot fi prevenite.
Pandemia COVID-19 a generat o criză globală de sănătate mintală, crescând nivelul de stres pe termen scurt şi lung şi, astfel, subminând sănătatea mintală a milioane de persoane. Conform estimărilor OMS, în primul an de pandemie s-a înregistrat o creştere cu peste 25% a tulburărilor anxioase şi depresive, simultan cu scăderea accesului la serviciile de sănătate mintală, fapt ce a dus la creşterea timpului pentru obţinerea tratamentului corespunzător pentru afecţiunile psihiatrice.
În cadrul Conferinţei Naţionale de Psihiatrie desfăşurată la Bucureşti zilele acestea, sub tema “Multidisciplinaritatea şi continuitatea serviciilor de îngrijire în sănătatea mintală”, peste 800 de specialişti din ţară şi din străinătate au prezentat şi subliniat rolul esenţial şi necesitatea dezvoltării serviciilor de psihiatrie comunitară, psihiatrie de legătură, psihogeriatrie, psihiatrie forensică şi medicina adicţiilor.
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) este asociaţia profesională naţională a psihiatrilor din România. Este membră a Asociaţiei Europene de Psihiatrie (EPA) şi a Consiliului Asociaţiilor Psihiatrice Naţionale, şi care înglobează peste 40 de asociaţii din 39 de ţări europene. În fiecare an organizează Conferinţa Naţională de Psihiatrie. Programul ştiinţific cuprinde sesiuni plenare, simpozioane, comunicări orale, postere, cursuri, work-shop-uri şi mese rotunde.
