Alocuţiune a preşedintelui Klaus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului

Articol editat de Valentina Adam, 9 mai 2017, 13:07

Ședința a fost condusă de președintele Camerei Deputaților și Senatului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, care l-au așteptat pe Klaus Iohannis la intrarea în sala de plen.

„Este o zi cu multiple valenţe istorice şi politice pentru România. Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea independenţei de stat şi celebrăm în acelaşi timp Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci mai ales pentru a stărui mai mult asupra semnificaţiilor lor. Am dorit să mă adresez astăzi Parlamentului, pentru că aici este forul suprem de reprezentare şi dezbatere, cel mai potrivit loc în care să vorbim despre responsabilitatea de a înţelege resorturile prin care, în perioade dificile din trecuţ România a progresat şi s-a modernizat. În această perspectivă, faptele celor care au pregătit politic independenţa României, precum şi memoria celor care s-au sacrificat pentru ea ne fac cu atât mai conştienţi de răspunderea şi datoria care peste secole ne revin nouă.

Doamnelor şi domnilor, obţinerea independenţei probează viziunea patriotică a principelui Carol şi determinarea politică a guvernului condus de Ion C. Brătianu. Ea a fost expresia consensului politic şi a sprijinului popular, o dovadă a conlucrării dintre autorităţile statului şi toate corpurile societăţii. În final, independenţa s-a consfinţit prin eforturile diplomatice ale politicienilor care au reprezentat România la Congresul de Pace de la Berlin. Însă independenţa României a fost consolidată şi printr-o modernizare constituţională legislativă, instituţională şi economică pe parcursul câtorva decenii. În tot acest proceş responsabilitatea şi angajamentul forţelor politice spre un progres de factură europeană au jucat un rol extrem de important. Realizările istorice din 1848, 1859, 1877 şi apoi din 1918 demonstrează că politica adevărată presupune urmărirea stăruitoare, uneori pe parcursul multor ani a obiectivelor naţionale.

Mesajul faptelor excepţionale ale înaintaşilor noştri este că un proiect de ţară construit în jurul marilor valori naţionale are nevoie de clarviziunea clasei politice, dar şi de coeziunea dintre aceasta şi societate. Independenţa şi Marea Unire, cei doi piloni istorici fundamantali ai existenţei şi dezvoltării României moderne, precum şi, mai recenţ integrarea europeană şi euroatlantică ne arată că atingerea obiectivelor noastre fundamentale nu se poate realiza fără participarea activă a României la procesele politice europene şi internaţionale.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Proclamaţia de Independenţă a fost actul de responsabilitate şi angajament al aleşilor, pentru că aceasta este menirea reprezentanţilor legitimi ai oamenilor, de a urmări cu înţelepciune interesul pe termen lung al ţării.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputati, ca în fiecare an, la 9 mai sărbătorim şi Ziua Europei, ziua în care a luat naştere proiectul european în urmă cu 67 de ani. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezenta la acea data, 9 mai 1950, propunerea sa privind crearea unei Europe unite, indispensabile pentru menţinerea unor relaţii paşnice între statele de pe continentul european. De atunci şi până acum, proiectul european a făcut paşi extrem de importanţi, continuând să se dezvolte şi devenind un spaţiu de pace, democraţie, libertate, prosperitate şi solidaritate între statele membre. Pentru toate acestea, în numele României, mă bucur să salut în această zi specială victoria recentă a valorilor şi a angajamentului european în ţara lui Robert Schuman.

Aniversăm anul acesta şi un deceniu de la momentul istoric în care România a aderat la Uniunea Europeană. Sunt aşadar zece ani de când ne bucurăm de avantajele statutului de ţară membră a Uniunii, zece ani de când România a devenit parte a procesului decizional la nivel european. Beneficiile aderării la marea familie europeană sunt indiscutabile şi sunt greu de contestat chiar şi de cele mai eurosceptice voci. Cifrele vorbesc de la sine şi nu pot fi ignorate – creşterea consistentă a PIB, dublarea valorii exportului, creşteri semnificative ale câştigului salarial mediu, a valorii adăugate brută în economie, industrii, servicii, în ciuda crizei economice care s-a interpus.

Mai mulţ România este un beneficiar net de fonduri europene, între 1 ianuarie 2007 şi 28 februarie 2017, diferenţa dintre fondurile pe care le-am absorbit şi cele pe care le-am plătit la bugetul Uniunii este de 27,7 miliarde de euro în favoarea României. Toate acestea s-au reflectat pozitiv în calitatea vieţii. Cu siguranţă, am fi putut face mai mult în toată această perioadă, de la reducerea decalajelor între regiuni până la absorbţia efectivă a fondurilor europene şi găsirea unor soluţii sustenabile care să dminueze exodul resurselor umane. Dar nu UE poartă vina pentru aceste neajunsuri, responsabilitatea este internă şi rezidă în principal în capacitatea limitată a guvernelor noastre de a fructifica la maximum avantajele oferite de statutul de ţară membră a Uniunii. Indiscutabil, pentru România nu există altă opţiune decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni Europene solidare şi puternice. Am amintit succint despre ce a însemnat pentru ţara noastră acest ultim deceniu, pentru că trebuie combătute discursurile populiste prin recurgerea la evidenţe. Cred de aceea că este necesar să comunicăm frecvent şi mai bine ce înseamnă concret pentru români UE, să readucem în prim-plan beneficiile, adesea ignorate pentru că sunt de la sine înţelese, ale faptului că facem parte din acest mare proiect european. Mă bucur să constat că la zece ani de la momentul aderării noastre la UE romanii au rămas profund ataşaţi vlaorilor care definesc Uniunea şi sunt determinaţi să ducă mai departe procesul de integrare europeană.

Întrebaţi-vă cum va arăta România în cinci ani, în zece ani, cu legile pe care le adoptaţi dumneavoastră acum. Întrebaţi-vă dacă în anii următori România va deveni mai puternică sau dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor votate de dumneavoastră. Aveţi responsabilitatea şi capacitatea de a restabili încrederea cetăţenilor în parlamenţ această instituţie fundamentală a democraţiei. Aveţi responsabilitatea şi vă rog să o exercitaţi. Vă chem să faceţi din aceasta un obiectiv politic demn de centenarul comemorării eroilor marelui război şi aniversării Marii Uniri. Centenarul nu este doar un moment de sărbătoare, un prilej de acordare de medalii şi distincţii, ci oportunitatea de a ne mobiliza toate energiile în favoarea unor fapte, nu a unor vorbe goale. Nu prin declaraţii demagogice, ci prin proiecte concrete şi importante pentru viitor, să construim coeziunea dintre societate şi clasa politică.

Cum facem ca România să beneficieze de prosperitate pe termen lung, care să însemne creşterea nivelului de trai fără vulnerabilităţi majore pentru următorii ani? Care sunt mecanismele pentru consolidarea unui stat de drept funcţional? Care trebuie să fie rolul definitoriu al României pe scena europeană? Cu puţin timp înaintea aniversării centenarului Marii Unirii şi în anul aniversării a zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii aşteaptă de la elitele sale un răspuns adecvat la aceste întrebări. Vă propun ca, asumându-ne importantele învăţăminte ale trecutului, cât şi mesajul preocupaţ atent şi activ al societăţii româneşti să facem din angajamentul european al României cel mai durabil monument al independenţei şi unirii naţionale.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!