24 ianuarie – Ceremonii militare și religioase în garnizoanele din țară, de Ziua Unirii Principatelor Române
Ministerul Apărării Naționale, în parteneriat cu autoritățile locale și instituțiile bisericești, organizează sâmbătă ceremonii militare și religioase dedicate împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment fondator al statului român modern.
Articol editat de Valentina Adam, 24 ianuarie 2026, 07:42
Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, manifestările centrale vor debuta la ora 9:30, la Catedrala Patriarhală din București, unde va fi săvârșită Sfânta Liturghie. În cadrul slujbei vor fi pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliții Nifon Rusăilă al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și toți făuritorii Unirii din 1859.
De la ora 10:00, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei, va avea loc o ceremonie militară de depuneri de coroane și jerbe de flori. Programul va continua la ora 11:00 cu oficierea slujbei de Te Deum, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.
Ceremonii dedicate Micii Uniri la Focșani și Iași
La Focșani, oraș-simbol al Unirii Principatelor, manifestările sunt programate de la ora 11:00, în Piața Unirii, și vor include o ceremonie militară și religioasă, precum și un moment artistic dedicat semnificației istorice a zilei de 24 ianuarie.
La Iași, ceremonia militară și religioasă va avea loc la Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, începând cu ora 15:00, în prezența autorităților locale, a reprezentanților Armatei și a publicului.
Semnificația zilei de 24 ianuarie 1859
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută în istorie drept Mica Unire. Realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Unirea a fost expresia unei voințe politice comune a liderilor din Moldova și Țara Românească și a reprezentat primul pas decisiv în crearea statului român modern.
Data de 24 ianuarie 1859 marchează alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce, la 5 ianuarie, fusese ales domnitor al Moldovei la Iași. Acest act a împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848, care considerau Unirea Principatelor „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”.
Despre Unirea din 1859, Mihail Kogălniceanu afirma că este „actul întregii națiuni române”. Importanța acestui moment a fost confirmată de recunoașterea internațională a Unirii și de reformele adoptate în anii următori, care au condus la obținerea independenței României în anii 1877–1878 și, în final, la Marea Unire din 1918.
În egală măsură, 24 ianuarie 1859 rămâne primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității, statalității și integrării europene, un reper istoric celebrat anual prin ceremonii solemne în întreaga țară.
Agerpres
