Uniunea Europeana a adoptat o directiva care prevede pedepse extrem de dure pentru furtul din banii europeni. Directiva 1371 privind “combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal” prevede pedepse de minimum 4 ani inchisoare daca prejudiciul e mai mare de 100.000 de euro. Pragul sub care un stat membru UE poate renunta la actiunea penala impotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri UE este unul mic, de doar 10.000 euro. Directiva stabileste standarde inalte in combaterea furtului din banii platiti de contribuabilii europeni: “Coruptia constituie o amenintare deosebit de grava pentru interesele financiare ale Uniunii”. Directiva e obligatorie pentru toate tarile membre UE si trebuie implementata pana in iulie 2019.
Directiva prevede ca statele membre trebuie sa ia “toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 (deturnarea, retinerea, utilizarea necorespunzatoare a fondurilor UE, darea si luarea de mita etc.) sunt sancționate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea”.
Daca prejudiciul este de minim 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsa de cel putin 4 ani de inchisoare.
Directiva stabileste si pragul minim al prejudiciului din bani europeni sub care un stat poate renunta la sactiunea penala: 10.000 de euro. Cu alte cuvinte, daca un prejudiciu din banii UE e mai mic de 10.000 de euro (circa 45.000 de lei), un stat va avea dreptul de a renunta la sanctiunile penale. Stabilirea acestui prag vine in contextul in care in Romania are loc o dezbatere pentru stabilirea unui prag sub care abuzul in serviciu sa fie dezincriminat. Liviu Dragnea, liderul PSD, face presiuni politice pentru stabilirea unui prag cat mai inalt, astfel incat sa poata scapa de procesul in care DNA il acuza ca ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de circa 108.000 de lei (circa 24.000 de euro).
“Corupția constituie o amenințare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii, putând fi, în multe cazuri, de asemenea legată de comportamentul fraudulos”, se arata in Directiva Uniunii Europene.
Inca o noutate majora a directivei: vor fi asimilati functionarilor publice si persoane private (“contractanti”) implicati in gestionarea fondurilor europene, ceea ce va atrage raspunderea penala a acestora: “Pentru a proteja în mod adecvat fondurile UE împotriva corupției și deturnării de fonduri, este necesar ca definiția „funcționarului public” să includă persoanele care nu dețin o funcție oficială, dar cărora li s-a încredințat și care exercită, într-un mod similar, o funcție de serviciu public în ceea ce privește fondurile Uniunii, cum ar fi contractanții implicați în gestionarea acestor fonduri”.
