Un oraş întreg, părăsit după spargerea bulei petroliere din Brazilia. Oraşul-fantomă, la doi paşi de plaja Copacabana

Situat la doar 50 de kilometri est de celebra plajă Copacabana din Rio de Janeiro, oraşul brazilian Itaborai este mai mult unul fantomă, cu magazine goale şi zgârie-nori părăsiţi din cauza colapsului cotaţiilor petroliere şi a corupţiei din cadrul gigantului Petrobras. Un complex petrochimic, care trebuia să fie realizat aici, a înghiţit 14 miliarde de dolari şi încă nu este gata. Investigaţiile procurorilor au zguduit atât Petrobras, cât şi Brazilia, preşedinta Dilma Rousseff fiind suspendată din cauza scandalului naţional.

Articol editat de Mirabela Afronie, 25 mai 2016, 15:36

„Ne-au zis că acesta va fi noul oraş al ţiţeiului“, spune Jefferson Costa, unul dintre miile de imigranţi aduşi din nordul Braziliei cu promisiunea unor investiţii de mai multe miliarde de dolari. Acestea se ridicau la 14 miliarde de dolari şi trebuiau să ducă la realizarea unui complex petrochimic mamut care să creeze mai bine de 100.000 de locuri de muncă. Spre comparaţie, tot oraşul Itaborai are 220.000 de locuitori.

Dar lucrările la complex, numit Comperj, au fost oprite şi, dacă nu apare vreun alt investitor între timp, atunci rafinăria nu va produce nici măcar o singură picătură de carburant. „Este gol pe dinăuntru“, spune Costa, un instalator care şi-a pierdut locul de muncă acum şase luni, când construcţia a fost stopată. „Oamenii spun că va fi folosit ca un depozit imens“, completează el.

Simbolul corupţiei

Comperj a devenit un simbol al corupţiei din cadrul gigantului petrolier al Braziliei, Petrobras.

O investigaţie amănunţită realizată de către poliţişti şi procurori a revelat furturi imense, implicând atât conglomerate din domeniul construcţiilor, cât şi bănci, companii de servicii petroliere, constructori de nave şi politicieni. Circa două puncte procentuale din scăderea economică de 3,8% a economiei Braziliei poate fi atribuită scandalului în care este implicat Petrobras şi furnizprii săi, potrivit estimărilor firmei de consultanţă Tendencias din Sao Paulo.

Documentele depuse în instanţă arată că giganticul complex petrochimic Comperj a fost furat de un carte de 16 companii, care au schimbat de atât de multe ori proiectul încât să le crească lor profiturile. Mita dată de aceste companii a fost apoi împărţită între directorii de top ai Petrobras şi lideri politici.

14 miliarde aruncate în vânt

În anul 2008, preşedintele de atunci al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, spunea de lângă un buldozer că maşinăriile industriale vor năvăli pe terenul gol din Itaborai pentru a construi complexul. Deja la acel moment proiectul înghiţise 8,4 miliarde de dolari, de mai bine de trei ori decât estimarea iniţială de 2,4 miliarde, făcută în 2004.

Iar de atunci şi până acum suma a crescut din nou, ajungând la un nivel fantastic de 14 miliarde de dolari.

O rafinărie similară realizată de către Qatar Petroleum în parteneriat cu grupul petrolier francez Total la circa 80 de kilometri de Doha va fi operaţională anul ăsta şi costă doar 1,5 miliarde de dolari.

Numai că lipsa muncitorilor calificaţi şi a furnizorilor specifici adaugă la costuri încă 30-40% în America Latina, potrivit lui John Auers, vicepreşedinte executiv la Turner Mason & Co, o firmă de inginerie din Dallas.

În data de 22 aprilie, Petrobras a anunţat că un audit intern a arătat nereguli la achiziţia de bunuri şi servicii pentru proiectele sale de rafinare. Gigantul a arătat că societatea cooperează cu poliţia şi procuratura şi a luat decizii legale pentru recuperarea prejudiciilor.

Criza petrolului

Petrobras şi-a redus recent bugetul de investiţii pe cinci ani la 98,4 miliarde de dolari de la suma de 236,5 miliarde de dolari anunţată acum patru ani. Compania are o capitalizare de o şeptime din valoarea din 2008. Iar o serie de investitori care au cumpărat acţiuni la oferta publică iniţială de 70 de miliarde de dolari deja au început să dea în judecată compania pentru informaţii false, că a supraevaluat valoarea activelor şi că a acceptat şpagă. Petrobras respinge aceste acuzaţii.

Marcelo Odebrecht, fost director general la cea mai mare companie de inginerie şi construcţii din Brazilia a fost condamnat la 19 ani de închisoare în luna martie pentru coordonarea unei şpăgi de 31 de milioane de dolari, dată pentru asigurarea de contracte la Comperj şi alte proiecte Petrobras. Ulterior, avocaţii lui Odebrecht au anunţat că vor face recurs. Concomitent, şi şefii altor companii de construcţii din ţară au intrat în închisoare.

Lanţul slăbiciunilor

Efectele scandalului sunt atât de mari încât Sete Brasil Participacoes SA, o companie care furniza platforme petroliere, şi-a cerut insolvenţa luna trecută. Mai departe, acest lucru a determinat grupul american National Oilwell Varco Inc să anuleze comenzile făcute de compania braziliană. Aceasta comandase 15 platforme petroliere pe care trebuia să plătească 2,1 miliarde de dolari.

Din şapte rafinării, numai una mai are şanse să ajungă operaţională. În 2023

Conceput ca un complex cu şapte rafinării, Comperj are acum una singură, cu o capacitate de 165.000 de barili pe zi. Şi aceasta va deveni la rândul său funcţională numai când şi dacă Petrobras va găsi un investitor care să scoată 2 miliarde de dolari cel puţin pentru finalizarea acesteia. Iar în cel mai bun scenariu aceasta va fi operaţională abia în 2023.

Între timp, o atmosferă apăsătoare a coborât asupra oraşului Itaborai, ale cărui ambiţii de a se transforma într-un hub petrolier dintr-un oraş aflat în centrul culturilor de portocali s-au năruit odată cu devalizarea Petrobras.

Mai mulţi zgârie-nori şi o serie de complexuri rezidenţiale, construite pentru influxul de angajaţi ai Petrobras şi ai furnizorilor de servicii, sunt aproape goale. La fel şi mall-ul realizat pentru 150 de magazine şi cinematografe.

Instalatorul Jefferson Costa şi-a trimis familiar înapoi în nord, în statul brazilian Para, iar acum el îşi caută de muncă.

Suspendarea preşedintei Dilma Rousseff

Din cauza scandalului Petrobras, Senatul a suspendat-o din funcţie pe preşedinta Braziliei, Dilma Rousseff pentru a răspunde acuzaţiilor de ascundere a deficitului real al ţării înainte de realegerea sa din 2014.

Privatizare în masă pentru acoperirea găurilor

Noul preşedinte interimar, Michel Temer, a anunţat că ţara va trebui să scoată la privatizare mai multe active şi companii, ţinta guvernului fiind strângerea unei sume între 10 şi 20 de miliarde de dolari până în 2018.

Dintre companiile candidate la privatizare se află circa 230 de termocentrale din cadrul ElectroBrasil – cea mai mare companie de utilităţi din ţară, operatorul poştal naţional sau compania Infraero – care operează principalele aeroporturi ale Braziliei.

Sursa: adevarul.ro