Siria organizează primele alegeri de la înlăturarea regimului dictatorial Assad

Siria organizează, duminică, primele alegeri parlamentare de la înlăturarea dictatorului Bashar al-Assad, în contextul unor îngrijorări privind reprezentativitatea și după mai multe amânări succesive.

Articol editat de Valentina Adam, 5 octombrie 2025, 10:00

Nu va exista un vot direct pentru Adunarea Populară, care va fi responsabilă de procesul legislativ pe durata perioadei de tranziție.

În schimb, așa-numite colegii electorale vor desemna reprezentanți pentru două treimi dintre cele 210 locuri, iar ceilalți vor fi numiți de președintele interimar Ahmed al-Sharaa.

Forțele armate ale acestuia l-au alungat pe Bashar al-Assad în urmă cu 10 luni, după un război civil care a durat 13 ani.

Autoritățile au anunțat că au amânat alegerile din motive de securitate în două provincii controlate de kurzi și într-o a treia – Suweida – unde, în iulie, au avut loc lupte sângeroase între forțele guvernamentale și milițiile druze. Aceste confruntări au marcat cel mai recent episod de violență sectară din Siria, după căderea vechiului regim.

Într-un discurs rostit săptămâna trecută la Adunarea Generală a ONU – primul susținut de un președinte sirian în 60 de ani – Ahmed al-Sharaa a promis că toți cei responsabili de vărsările de sânge și de atrocitățile comise sub regimul Assad vor fi aduși în fața justiției. El a declarat că Siria „se reconstruiește prin crearea unui nou stat, a unor instituții și legi care să garanteze drepturile tuturor, fără excepție”.

Alegerile sunt supervizate de Comitetul Superior pentru Alegerile Adunării Poporului, format din 11 membri desemnați de președinte în luna iunie.

Numărul locurilor repartizate celor 60 de districte electorale se bazează pe datele recensământului din 2010 – ultimul realizat înainte ca țara să alunece într-un război civil soldat cu peste 600.000 de morți și 12 milioane de persoane strămutate.

Amânarea alegerilor în provinciile Raqqa, Hassakeh și Suweida înseamnă că, duminică, colegiile electorale din doar 50 de districte vor alege reprezentanți pentru aproximativ 120 de locuri.

Există peste 1.500 de candidați, care trebuie să fie membri ai colegiilor electorale. Susținătorii „fostului regim sau ai organizațiilor teroriste” au fost excluși, la fel ca și cei care pledează pentru „secesiune, divizare sau intervenție străină”.

Cel puțin 20% dintre membrii colegiilor electorale trebuie să fie femei, însă nu există cote minime pentru femei în Adunarea Populară, nici pentru reprezentanții minorităților etnice și religioase.

Președintele va desemna direct 70 de parlamentari din afara colegiilor electorale.

Luna trecută, 14 organizații ale societății civile siriene au avertizat că acest lucru îi oferă președintelui o influență directă asupra componenței legislativului.

„Această structură face Parlamentul vulnerabil la echilibre de putere care nu reflectă voința alegătorilor și subminează natura sa reprezentativă, permițând autorității executive să domine o instituție care ar trebui să fie independentă și să reflecte voința populară”, au avertizat acestea într-un comunicat comun.

Ele au adăugat că influența directă și indirectă a președintelui asupra Comitetului Superior și a colegiilor electorale face ca scrutinul să fie „cel mult simbolic, lipsit de scopul său democratic de a asigura reprezentare și responsabilitate”.

Ahmed al-Sharaa a apărat modalitatea de organizare a alegerilor: „Într-o perioadă de tranziție, este dificil să organizăm alegeri populare, deoarece multe documente s-au pierdut, iar jumătate din populație se află în afara Siriei, tot fără documente”, a spus el la televiziune, referindu-se la milioanele de refugiați care nu s-au întors.

Comitetul Superior a precizat că nu este posibilă organizarea de alegeri în Raqqa, Hassakeh și Suweida din cauza „situației de securitate și politice”. Cele 20 de locuri alocate acestor provincii vor rămâne vacante până la organizarea scrutinului.

Raqqa și Hassakeh sunt controlate în mare parte de alianța kurdă Forțele Democratice Siriene (SDF), aflată în dispută cu guvernul interimar privind aplicarea unui acord semnat în martie, care prevede integrarea tuturor instituțiilor militare și civile în structurile statului.

Thouraya Mustafa, reprezentantă a Partidului Uniunii Democrate (PYD), a declarat pentru Reuters că procesul electoral și amânarea arată că guvernul are „aceeași mentalitate autoritară ca și regimul precedent”.

„Vedem excludere și negarea drepturilor poporului sirian, inclusiv a dreptului de a alege. Prin urmare, guvernul interimar sirian nu reprezintă voința poporului sirian”, a afirmat ea.

Guvernul are o influență limitată și în Suweida, unde tensiunile cu populația majoritar druză au rămas ridicate după violențele de acum trei luni. Confruntările dintre milițiile druze și triburile sunnite beduine au determinat intervenția armatei, soldată cu peste 1.000 de morți – majoritatea druzi – potrivit organizațiilor de monitorizare.

Hussam Nasreddin, locuitor al cartierului druz din Jaramana, la sud de Damasc, a respins procesul electoral, spunând că „este mai degrabă o numire decât o alegere”.

„Adunarea Poporului ar trebui aleasă de către oameni și să-i reprezinte pe oameni”, a declarat el pentru Reuters. „Astăzi nu știm nimic. Nu am văzut liste, candidați, nimic.”

Sursa Radio România

Foto: REUTERS | Khalil Ashawi