Adunarea Parlamentară a Comisiei Europene: referendumul din Crimeea, ilegal

Articol editat de Mirabela Afronie, 10 aprilie 2014, 08:31 / actualizat: 10 aprilie 2014, 9:50

10 aprilie 2014

Adunarea Parlamentară a declarat că aşa-zisul referendum din Crimeea a fost neconstituţional, anexarea Crimeei la Rusia este ilegală, iar noile autorităţi de la Kiev sunt legitime.

Serghei Kovaliov, fostul disident sovietic, a adresat un apel parlamentarilor din Consiliul Europei, printre care se afla şi el cu 10 ani în urmă. El şi-a îndemnat colegii să îşi aducă aminte de München, cu trimitere la acordul semant în 1938 cu Hitler, şi de Yalta şi să facă presiuni asupra liderilor mondiali să oprească expansiunea Rusiei.

„Fac apel la foştii mei coleg ca, atunci când vor vota o rezoluţie privind pericolele ce emană din Rusia actuală, să îşi aducă aminte de München şi de Yalta, de consecinţele tragice ale celor două conferinţe”, a spus Kovaliov.

În sesiunea aflată în desfăşurare săptămâna aceasta la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei urmează să dezbată şi să ia o decizie în privinţa statutului şi a prerogativelor, mai ales a dreptului la vot pe care îl va avea în perioada următoare delegaţia Rusiei. Miercuri, însă, Adunarea Parlamentară a declarat că aşa-zisul referendum din Crimeea a fost neconstituţional, anexarea Crimeei la Rusia este ilegală, iar noile autorităţi de la Kiev sunt pe deplin legitime. Parlamentarii Consiliului Europei au declarat că niciun argument folosit de către Federaţia Rusă de a justifica acţiunile sale nu au putut demonstra faptele şi probele prezentate privind evenimentele din Crimeea.

În acelaşi timp, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recomandă ca semnatarii acordului de la Budapesta, precum şi alte state europene relevante, să exploreze posibilitatea de acorduri de securitate concrete, pentru a asigura Ucrainei independente suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Adunarea a recunoscut pe deplin legitimitatea noilor autorităţi de la Kiev şi legalitatea deciziilor lor şi şi-a exprimat regretul că există încercări de a pune la îndoială legitimitatea noilor autorităţi, încercări ce pot servi la destabilizarea acestei ţări.

Diviziunea st-vest în Ucraina este în cea mai mare parte de natură politică, în pofida diferenţelor istorice şi culturale clare, mai spun parlamentarii Consiliului Europei. În timp ce ei se opun la orice noţiune de federalizare, au recomandat ca autorităţile să dezvolte o strategie pentru consolidarea autorităţilor locale şi regionale şi de descentralizare a guvernului.

Parlamentarii consideră că schimbarea de putere reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea democratică a Ucrainei. Aceştia au cerut Radei Supreme să adopte modificările constituţionale necesare pentru a stabili un echilibru mai bun al puterii între preşedinte şi legislativ şi de a aduce pe deplin Constituţia în conformitate cu standadele Consiliului Europei.

Toate victimele şi toate încălcările drepturilor omului care au avut loc în timpul protestelor de pe Euromaidan, trebuie să fie pe deplin investigate şi autorii lor aduşi în faţa justiţiei, au mai spus parlamentarii. Rezoluţia adoptată s-a bazat pe un raport complet privind evoluţiile recente din Ucraina, amenţări la adresa funcţionării instituţiilor democratice.

9 aprilie 2014

Situaţia din estul Ucrainei – unde separatişti pro-ruşi au ocupat clădiri publice, în mai multe oraşe – va fi rezolvată în următoare 48 de ore, a anunţat, astăzi, ministrul ucrainean de Interne, citat de Reuters. Dacă negocierile vor eşua, va fi folosită forţa – a avertizat el.
Începând de duminica trecută, tensiunile au luat amploare, în estul rusofon al ţării. Manifestanţii rusofoni au atacat clădiri administrative la Harkov, Lugansk şi Doneţk, cerând federalizare Ucrainei, o soluţie susţinută oficial de Rusia, dar respinsă categoric de Ucraina. Cea mai gravă situaţie este la Lugansk, unde a fost ocupat sediul local al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Agenţiile ucraienene şi ruse de ştiri vehiculează informaţii contradictorii, cum că în interior s-ar afla foşti combatanţi în războiul sovietic din Afganistan, foşti paraşutişti şi militari ruşi, care ar fi înarmaţi şi ar ţine ostatici mai mulţi civili.

O speranţă privind soluţionarea crizei ucrainene a apăruţ astăzi, în plan diplomatic. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Catherine Ashton, a anunţat că va participa, săptămâna viitoare, la o reuniune a miniştrilor de externe din Ucraina, Statele Unite şi Rusia, prima de acest fel de la declanşarea crizei dintre Rusia şi Occident, după anexarea Crimeei.
Pe de altă parte, însă, Ministerul rus de Externe a respins astăzi, ca nefondate, acuzaţiile privind creşterea prezenţei militare ruseşti la graniţa cu Ucraina. „Nu există activităţi militare sau neplanificate în zona respectivă” – subliniază Moscova, într-un comunicat, citat de corespondentul Radio România, Alexandru Beleavski. Totodată, Rusia a cerut NATO explicaţii privind creşterea prezenţei sale militare în Europa de Est şi în regiunea Mării Baltice şi a Mării Negre, sub pretextul evenimentelor din Ucraina.

Sursa foto: evz.ro