Prăbușirea unui ghețar, cauza viiturii mortale din Nepal

Viitura mortală produsă în apropierea graniței Nepalului cu Tibetul, miercuri, ar fi putut fi declanșată de desprinderea părții inferioare a unui ghețar, care s-a prăbușit pe fundul văii, aflat la sute de metri mai jos, au declarat pentru Reuters experți care au analizat imagini din satelit furnizate de Planet Labs.

Articol editat de Casandra Silitra, 27 august 2026, 12:30

Nu este clar ce a provocat ruperea ghețarului, însă oficialii nepalezi au indicat un cutremur produs în regiune cu doar câteva minute înainte.

Sute de persoane sunt date dispărute.

Autoritățile de pe ambele părți ale graniței se tem că bilanțul total al victimelor va fi mult mai mare decât cele aproape 100 de cadavre recuperate până în prezent. Guvernul Nepalului a anunțat că peste 300 de călători sunt dați dispăruți.

Imaginile din satelit realizate înainte și după dezastru, furnizate de Planet Labs și analizate de Reuters, arată că versantul montan acoperit anterior de vegetație verde este acum îngropat sub resturi și sedimente maronii.

„Este confirmat faptul că o parte importantă a frontului acelui ghețar s-a prăbușit și a declanșat evenimentul, antrenând probabil și o cantitate considerabilă de roci și sedimente”, a declarat Vikram Gupta, specialist în geologie inginerească și profesor la Universitatea Sikkim din India.

Dan Shugar, cercetător în științele Pământului și profesor asociat la Universitatea din Calgary, a afirmat că imaginile par să indice că o cantitate mare de zăpadă s-a topit în cele 24 de ore care au precedat dezastrul.

„Ieri, o parte dintre ghețarii din vale erau acoperiți de zăpadă, iar astăzi prezintă în cea mai mare parte gheață descoperită. Cu alte cuvinte – deși nu am văzut încă datele niciunei stații meteorologice –, probabil că a fost cald”, a spus el.

Munții acoperiți de zăpadă ai Nepalului au pierdut aproape o treime din volumul lor de gheață în puțin peste 30 de ani din cauza încălzirii globale, arăta Organizația Națiunilor Unite în 2023. ONU adăuga că ghețarii Nepalului, țară situată între doi mari emițători de carbon – India și China –, s-au topit în ultimul deceniu într-un ritm cu 65% mai rapid decât în deceniul precedent.

„Din ceea ce pot observa în imaginile din satelit furnizate în această dimineață de Planet Labs, partea inferioară a unui ghețar s-a desprins la o altitudine de aproximativ 5.200 de metri și s-a prăbușit pe fundul văii, aflat cu aproximativ 1.200 de metri mai jos”, a declarat Shugar.

El a precizat că lucrările de construcție ar putea reprezenta, de asemenea, un factor și că „eventuala contribuție a schimbărilor climatice este un aspect pe care, fără îndoială, îl vom analiza în viitorul apropiat”.

„Avalanșă de gheață și roci”

Mai multe hidrocentrale sunt amplasate în zonele cele mai grav afectate din districtul montan Rasuwa, care are o populație de aproximativ 50.000 de locuitori.

Autoritatea Națională pentru Reducerea și Gestionarea Riscurilor de Dezastre din Nepal a anunțat că „inundația care a implicat și un ghețar” s-a produs pe râul Lhende, în urma unei alunecări de teren survenite la aproximativ 20 de kilometri nord-est de un punct de trecere a frontierei dintre Nepal și China.

Primele informații au indicat și posibilitatea ca un cutremur produs în zonă să fi declanșat o avalanșă și să fi provocat inundațiile. Prakash Pokharel, geolog în cadrul autorității, a precizat însă că nu este încă limpede dacă seismul a declanșat tragedia.

„Viiturile au fost provocate de o avalanșă de gheață și roci pe partea nepaleză”, a declarat Pokharel, care a analizat imaginile Planet Labs.

Inundațiile, alunecările de teren, avalanșele și secetele devin tot mai frecvente și mai violente în regiunea Hindu Kush-Himalaya, iar schimbările accelerate care afectează apa, solul și aerul reprezintă o amenințare majoră pentru populație, potrivit Centrului Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată.

Organizația a anunțat miercuri că viitura a trimis un val puternic de apă, sedimente și bolovani prin sistemele râurilor Bhote Koshi și Trishuli. În zona Galchhi, situată în aval, nivelul apei ar fi crescut cu până la nouă metri în numai 30 de minute.

Sursa: radioromania.ro

Urmărește-ne și pe Google News