Preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice trebuie să decidă până joi în legătură cu ultimii trei comisari desemnaţi. România şi Franţa au primit deja recomandare de aprobare a candidaţilor, iar candidatul Ungariei mai trebuie să răspundă în scris până mâine la un nou set de întrebări. Marea Britanie, care a refuzat să-şi desemneze un comisar, va trebui să ofere un răspuns oficial până vineri.
Preşedintele Parlamenbtului European şi liderii grupurilor politice vor face o ultimă evaluare a celor trei candidaţi pentru funcţia de comisar european şi vor decide încheierea audierilor în şedinţa din 21 noiembrie.
Comisarii desemnaţi de România, Adina Vălean, pentru transporturi şi Thierry Breton, Franţa, pentru piaţa internă, au primit deja recomandare de aprobarea candidaturilor.
În schimb, candidatul Ungariei, Olivér Várhelyi, desemnat pentru portofoliul extindere şi politica de vecinătate, va trebui să răspundă până mâine la prânz în scris la întrebări suplimentare din partea eurodeputaţilor. O a doua respingere a Ungariei ar putea amâna din nou validarea noii Comisii Europene şi implicit începerea activităţii executivului comunitar, programată pentru1 decembrie.
Probleme ridică şi Marea Britanie, care a decis să nu desemneze un candidat încălcând astfel obligaţiile ce îi revin conform Tratatului Uniunii Europene.
În aceste condiţii, Comisia Europeană a lansat acţiune legală împotriva Marii Britanii, Londra având termen până pe 22 noiembrie să răspundă notificării.
Preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, poate merge totuşi mai departe cu executivul format din 27 de membri, în baza unui aviz juridic, potrivit căruia, lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.
La Bruxelles se reunesc şi miniştrii afacerilor europene, care vor discuta despre procesul de extinmdere a uniunii Europene, după ce la Consiliul de luna trecută s-a decis amânarea deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania.
Deşi cele două ţări au făcut progrese pe calea reformelor şi şi-au onorat angajamentele asumate, liderii europeni nu au avut unanimitate, Franţa fiind una din ţările care s-au opus extinderii Uniunii Europene, pe motiv că reformarea blocului comunitar este prioritară.
Pentru refuzul Albaniei, i s-au alăturat Danemarca şi Olanda, însă în ceea ce priveşte Macedonia de Nord, doar Franţa şi-a exprimat dreptul de veto.
În fiecare an, Consiliul Afaceri Generale trece în revistă procesul de extindere. Discuţiile vor fi reluate înainte de summitul pentru Balcanii de Vest, de la Zagreb, din luna mai, anul viitor.
Sursa: RRA
