Curtea Penală Internaţională: Ungaria a încălcat legea protejându-l pe Netanyahu

Curtea Penală Internaţională acuză Ungaria că l-a protejat pe Netanyahu, ignorând mandatul de arestare în vizita acestuia din aprilie 2025.

Articol editat de Oana Nicolae, 25 iulie 2025, 21:33

Curtea Penală Internațională (CPI) a transmis vineri, 25 iulie 2025 că Ungaria nu și-a respectat obligațiile internaționale, refuzând să colaboreze în executarea mandatului de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război în Fâșia Gaza. Incidentul va fi raportat Adunării Statelor Membre ale CPI, urmând să fie analizat în decembrie.

Ungaria ignoră mandatul CPI privind arestarea lui Netanyahu

În aprilie 2025, Benjamin Netanyahu a efectuat o vizită oficială în Ungaria, în ciuda faptului că încă din noiembrie 2024 CPI emisese un mandat de arestare pe numele său. Deși instanța a cerut Budapestei, încă din 21 martie, să coopereze pentru arestarea provizorie a premierului israelian, autoritățile ungare au refuzat să acționeze, invocând lipsa unui cadru legislativ intern și imunitatea de stat a liderului israelian.

CPI a respins ferm aceste argumente, precizând că:

• Lipsa legislației interne nu scuză nerespectarea obligațiilor internaționale;
• Imunitatea nu este aplicabilă în acest caz, având în vedere gravitatea acuzațiilor și natura universală a mandatului;
• Ungaria nu a răspuns invitațiilor la consultări, ignorând demersurile CPI.

Ungaria riscă sancțiuni internaționale

Ca stat parte la Statutul de la Roma, Ungaria era obligată să respecte deciziile Curții. Conform comunicatului, decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu subminează grav autoritatea Curții și creează un precedent periculos.

Curtea a declarat:

„Eșecul arestării suspecților subminează grav capacitatea Curții de a-și duce la îndeplinire mandatul.”

Deși Ungaria a anunțat intenția de a se retrage din Statutul de la Roma, retragerea nu devine efectivă decât pe 2 iunie 2026. Până atunci, Budapesta are obligația legală de a coopera cu CPI în toate procedurile în curs.

Ce urmează?

CPI a sesizat Adunarea Statelor Membre, care va analiza speța în cadrul adunării anuale din decembrie 2025. Este posibil ca Ungaria să se confrunte cu:

• Presiuni diplomatice sporite;
• Răcirea relațiilor cu statele semnatare ale Statutului;
• Un semnal de alarmă pentru alte țări care pun la îndoială deciziile CPI.

Context: mandatul pe numele lui Netanyahu

Mandatul emis în noiembrie 2024 îl vizează pe Netanyahu pentru presupuse crime de război comise în Fâșia Gaza, în timpul operațiunilor militare israeliene. CPI investighează fapte ce ar include:

• Atacuri asupra civililor;
• Folosirea disproporționată a forței;
• Blocade umanitare.

Concluzie

Refuzul Ungariei de a coopera cu CPI în cazul Netanyahu ridică semne de întrebare cu privire la respectarea normelor internaționale de justiție și ar putea provoca o ruptură între Budapesta și partenerii săi occidentali. În același timp, cazul aduce în prim-plan tensiunile dintre suveranitatea statală și jurisdicția penală internațională, o temă fierbinte în geopolitica actuală.

Sursă: Agerpres; foto: CPI

Urmărește-ne și pe Google News