Conturile Uniunii Europene aferente exerciţiului financiar 2020 oferă „o imagine corectă şi fidelă” şi veniturile au fost considerate lipsite de eroare, însă plăţile continuă să fie afectate de prea multe erori, indică raportul anual referitor la exerciţiul financiar 2020 publicat marţi de Curtea de Conturi Europeană (ECA) pe site-ul său.
ECA a emis o opinie contrară cu privire la cheltuieli pentru al doilea an consecutiv şi a identificat riscuri şi provocări legate de execuţia şi de buna gestionare financiară a fondurilor UE puse la dispoziţie ca răspuns la criza provocată de coronavirus.
Raportul constată că nivelul general al neregulilor în ceea ce priveşte cheltuielile UE a rămas stabil, la 2,7% în 2020. Potrivit DPA, acest lucru înseamnă peste 4 miliarde de euro în anul bugetar 2020, respectiv 2,7% dintre cele 147,8 miliarde euro reprezentând cheltuielile auditate.
Anul trecut, peste jumătate din cheltuielile auditate (59%) au fost considerate cheltuieli cu risc ridicat, în creştere faţă de 2019 (53%) şi faţă de anii anteriori. Normele şi criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce creşte probabilitatea producerii de erori. Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat la 4% (faţă de 4,9% în 2019). La fel ca anul trecut, auditorii au ajuns la concluzia că nivelul de eroare din cadrul acestui tip substanţial de cheltuieli este generalizat şi au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE aferente exerciţiului 2020.
În 2020 au fost raportate şase cazuri de suspiciuni de fraudă care au fost identificate în cursul activităţii de audit a Curţii – mai puţine decât în 2019, când au fost raportate nouă cazuri. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete pentru toate aceste cazuri.
„Având în vedere provocările majore cărora va trebui să le facem faţă în viitor, trebuie să rămânem cu atât mai vigilenţi cu privire la soliditatea financiară a UE”, a declarat preşedintele Curţii de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne. „În următorii şapte ani, UE va cheltui mult mai mult decât în perioada de programare anterioară. Cele 27 de state membre au convenit asupra unui program de redresare după pandemia de COVID-19, care va fi finanţat prin emiterea de datorie publică. Această decizie marchează o schimbare majoră în finanţele UE şi antrenează o nevoie evidentă de controale eficace pentru a se verifica cum sunt cheltuiţi banii UE şi dacă sunt obţinute rezultatele preconizate”, a adăugat el.
Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 va avea un impact foarte puternic asupra finanţelor UE: pentru perioada financiară 2021-2027, alocarea combinată de fonduri din instrumentul Next Generation EU (NGEU) şi din cadrul financiar multianual (CFM) se va ridica la 1.824 de miliarde de euro, aproape dublul cheltuielilor din perioada precedentă a CFM. În acest context, auditorii atrag atenţia asupra riscului de demarare tardivă a execuţiei fondurilor cu gestiune partajată în perioada financiară 2021-2027. Execuţia fondurilor din perioada financiară 2014-2020 a fost şi ea afectată de o demarare tardivă.
ECA subliniază că rata de absorbţie de către statele membre a fondurilor structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) a continuat să fie mai mică decât se prevăzuse. Până la sfârşitul anului 2020, ultimul din actualul cadru bugetar pe şapte ani, fusese plătită doar 55% din finanţarea UE aprobată pentru perioada 2014-2020. Din această cauză, nivelul angajamentelor restante a crescut, ajungând la 303,2 miliarde de euro până la sfârşitul exerciţiului 2020 (sumă echivalentă cu aproape două bugete anuale). Curtea observă că există diferenţe considerabile de la un stat membru la altul sub acest aspect. În timp ce Finlanda, de exemplu, absorbise 79% din alocarea sa totală până la sfârşitul exerciţiului 2020, cele trei state membre în care rata de absorbţie a fost cea mai scăzută (Italia, Croaţia şi Spania) utilizaseră doar aproximativ 45% din sumele lor angajate.
La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. Curtea remarcă faptul că, la 31 decembrie 2020, conturile UE prezentau o creanţă netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit, în temeiul obligaţiilor reciproce definite în acordul de retragere.
Agerpres