Congres PPE: Ursula von der Leyen: Cei care nu au nevoie de protecţie nu trebuie să vină ilegal în UE
Migranţii care nu au nevoie de protecţie nu trebuie să intre ilegal în Uniunea Europeană şi este inacceptabil că ei sunt aduşi „în condiţii incredibile” de către traficanţi în blocul comunitar, „noi fiind cei care trebuie să decidem cine vine”, a declarat joi, la finalul Congresului PPE de la Bucureşti, actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost desemnată de popularii europeni drept candidată pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar.
Articol editat de Valentina Adam, 7 martie 2024, 17:03
Partidul Partidul European, cea mai mare forţă politică din Parlamentul European, vrea un transfer de solicitanţi de azil către ţări terţe, în faţa presiunii migraţiei, conform manifestului său adoptat miercuri, în unanimitate, în cadrul Congresului lor de două zile de la Bucureşti.
Întrebată într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele PPE, Manfred Weber, la sfârşitul Congresului PPE, care sunt ţările terţe pe care le ia în considerare pentru aceste transferuri, Ursula von der Leyen nu a menţionat state anume.
„Cred că este absolut clar că orice vom face va fi cu respectarea deplină a obligaţiilor noastre conform legislaţiei UE şi internaţionale. Aşa am spus în discursul meu (de dinaintea votului prin care a fost desemnată candidata PPE la şefia CE – n.r.). Iar conceptul de ţări terţe sigure nu este nou. Este deja stabilit în legislaţia UE (…) Manifestul nostru este scris în conformitate cu legislaţia UE”, a explicat Ursula von der Leyen.
La rândul său, Manfred Weber a reiterat că în manifest este exprimat clar că „dreptul la azil şi Convenţia de la Geneva, cei doi piloni ai unei abordări umanitare, reprezintă principiul nostru de bază”.
„Valorile noastre trebuie păstrate, trebuie protejate. Dar, pe de altă parte, oamenii din toată Europa se aşteaptă de la noi să reducem numărul de migranţi ilegali. Şi, de aceea, ceea ce a spus şi candidata noastră, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său, este că statul decide asupra frontierei externe, şi nu contrabandiştii decid cine intră, iar acesta este exact mesajul nostru politic de partid către cetăţeni, care pot conta pe noi că vom folosi toate mijloacele pe care le avem, toate mijloacele posibile din punct de vedere legal, pentru a reduce numărul sosirilor de migranţil ilegali în Europa”, a afirmat preşedintele PPE.
Potrivit lui Weber, propunerea vine ca un răspuns la îngrijorările cetăţenilor europeni. „Aşa că aş numi abordarea noastră o abordare pro-popor. Ne pasă de cererile, solicitările, preocupările cetăţenilor noştri din Europa. Ei vor să aibă control asupra frontierei noastre externe”, a precizat el.
Ursula von der Leyen a spus că nu este îngrijorată că această propunere nu ar fi sprijinită în Parlamentul European de socialiştii şi liberalii europeni, celelalte două mari familii politice.
„Cred că este exact invers, pentru că ceea ce am demonstrat şi dovedit în timpul acestui mandat este că pentru prima dată în ultimii mulţi ani, aproape zece ani, am reuşit să avem pactul pentru migraţie şi azil, astfel încât să avem reguli comune între statele membre ale UE în privinţa modului de a gestiona migraţia. Am întărit frontierele externe. Iar acest lucru este legat în mare parte şi de acordurile cuprinzătoare pe care le încheiem cu ţările de tranzit şi de origine”, a declarat şefa CE.
Ideea din spatele propunerii PPE este că „vrem să apărăm valoarea preţioasă a azilului, protejându-i pe oamenii care au nevoie. Dar ceea ce nu este acceptabil este că migranţii care nu au nevoie (de protecţie – n.r.), care nu sunt eligibili pentru azil, sunt aduşi de către contrabandişti şi traficanţi în circumstanţe incredibile în Uniunea Europeană. De aceea am spus foarte clar că noi suntem cei care decidem cine vine la noi, protejându-i în acelaşi timp pe cei vulnerabili, şi în ce condiţii, în condiţii umane, nu în aceste condiţii oribile pe care le oferă contrabandiştii şi traficanţii, care îi ademenesc pe oameni cu promisiuni false”, a mai spus Ursula von der Leyen.
„Prin urmare, pentru a proteja preţiosul drept la azil atunci când este nevoie de protecţie internaţională, trebuie să fim foarte clari că cei care nu au nevoie de protecţie nu pot veni ilegal în Uniunea Europeană, dar că există căi legale ce pot fi folosite. Investim o mulţime de bani acum în crearea acestor căi legale, de exemplu prin dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale în ţările de origine sau de tranzit, astfel încât să avem o abordare coerentă asupra subiectului migraţiei şi a nu-i lăsa pe contrabandişti şi traficanţi să domine scena”, a completat ea.
Propunerea din manifestul PPE privind transferul solicitanţilor de azil către ţări terţe marchează o schimbare clară în politica europeană privind migraţia, pusă în aplicare până acum de Comisia Europeană în mandatul Ursulei von der Leyen.
„Pledăm pentru o schimbare fundamentală a legislaţiei europene în materie de azil. Ne-am angajat să respectăm dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui şi unde este acordat. Vom încheia acorduri cu ţări terţe pentru a ne asigura că solicitanţilor de azil li se poate acorda protecţie într-un mod civilizat şi sigur. Vrem să punem în aplicare conceptul de ţări terţe sigure”, se arată în manifestul PPE.
„Orice solicitant de azil din UE ar putea fi transferat” într-una dintre aceste ţări „şi ar putea efectua procedurile de azil acolo”, se precizează în acest program electoral pentru alegerile europene.
„În cazul unui răspuns pozitiv, ţara terţă în cauză îi va acorda protecţie la faţa locului” pe baza unui „acord contractual global” încheiat în prealabil, mai menţionează manifestul.
„Criteriile pentru ţările terţe sigure sunt conforme cu obligaţiile fundamentale ale Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nici una dintre convenţii nu include dreptul de a alege în mod liber ţara de protecţie. În urma punerii în aplicare cu succes a conceptului de ţară terţă, propunem admiterea în UE a unei cote de persoane care au nevoie de protecţie prin cote umanitare anuale de persoane vulnerabile. Acest lucru ne permite să răspundem atât cerinţelor de securitate, cât şi celor de integrare în procesul de selecţie şi să refuzăm în mod eficace intrarea migranţilor ilegali la frontierele noastre externe”, conform documentului.
Peste un milion de cereri de azil în UE, majoritatea din partea unor cetăţeni sirieni şi afgani, au fost depuse în 2023, un maxim al ultimilor şapte ani, conform Agenţiei Europene pentru Azil. În acest context, UE a ajuns în decembrie la un acord cu privire la o reformă amplă a politicii sale în materie de migraţie şi azil, menită să intensifice lupta împotriva imigraţiei ilegale. Acesta prevede o consolidare a controalelor la sosirea migranţilor în UE, dar şi un mecanism obligatoriu de solidaritate între ţările membre în luarea în grijă a solicitanţilor de azil.
Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată joi, la Congresul PPE de la Bucureşti, candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar.
Candidatura ei a fost aprobată cu 400 de voturi ‘pentru’ şi 89 ‘împotrivă’, din cele 489 de voturi valabil exprimate, într-un proces cu vot secret. Alte zece voturi au fost anulate. În total, 801 delegaţi au drept de vot, dar biroul de presă al PPE nu a fost în măsură să precizeze câţi dintre aceştia au fost prezenţi la Congresul PPE de la Bucureşti.
Ea a fost singurul candidat pentru a conduce lista PPE la scrutinul european din 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia CE.
Agerpres
