Numărătoarea inversă pentru alegerile europene ce vor avea loc între 22 şi 25 mai a început deja şi, de marţi, au rămas 100 de zile până ce 400 de milioane de cetăţeni vor începe să meargă la urne pentru a alege noul Parlament European (PE), relatează EFE, citată de Agerpres. Pentru prima dată, în alegerile pentru Parlamentul European, formaţiunile politice europene vor participa având deja fiecare desemnat propriul candidat pentru preşedinţia CE, deşi ultimul cuvânt în acest sens le va reveni şefilor de stat şi de guvern ai celor 28.
Socialdemocraţii, liberalii, verzii şi progresiştii şi-au ales deja candidatul în cursa pentru preşedinţia executivului european, în care, pentru prima dată, sunt implicaţi în mod direct cetăţenii cu votul lor.
Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi-a pus încrederea în actualul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liberalii europeni (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, ALDE) au optat pentru fostul premier belgian şi europarlamentar Guy Verhofstadt, Verzii (Verzi/Alianţa Liberă Europeană) pentru Jose Bové (Franţa) şi Ska Keller (Germania), iar stânga europeană (PIE) pentru Alexis Tsipras (Grecia).
Partidul Popular European (PPE), la rândul său, se va reuni în zilele de 6 şi 7 martie la Dublin pentru a-şi desemna candidatul. Sunt vehiculate multe nume, însă dintre ele se evidenţiază numai cel al fostului premier luxemburghez şi fost preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, şi cel al directorului general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde.
Legătura directă dintre votul pentru PE şi alegerea preşedintelui CE este numai unul dintre elementele care, potrivit purtătorului de cuvânt al PE, Jaume Duch, fac ca viitoarele alegeri europene ‘să fie diferite’. Alegerile din mai vor fi primul plebiscit al europenilor privind modul în care Bruxelles-ul a gestionat criza economică şi, de asemenea, primele alegeri de când Parlamentul European are putere de codecizie cu guvernele celor 28 datorită Tratatului de la Lisabona. Aceste elemente contribuie la ‘normalizarea’ alegerilor europene, a spus Duch.
Primele ţări în care se va exprima votul vor fi Regatul Unit, Irlanda şi Olanda (22 mai), urmate de Estonia (24) şi restul ţărilor în data de 25 mai. Primele estimări vor fi date publicităţii în 25 mai, la ora 20.00 GMT, când se vor închide ultimele urne (Italia). Două zile mai târziu, şefii de stat şi de guvern, reuniţi la un dineu informal, vor discuta despre succesorul lui José Manuel Durao Barroso. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a trimis deja invitaţia în acest sens.
Conform dispoziţiilor în vigoare, guvernele europene trebuie să propună un nume pentru preşedinţia Comisiei, iar Parlamentul îşi va exprima opţiunea prin vot secret, fiind nevoie de o majoritate absolută de 376 voturi (jumătate plus unu din numărul de 751 eurodeputaţi) pentru a fi ales. Potrivit unor surse parlamentare, este puţin probabil ca şefii de stat şi de guvern să propună după alegeri un candidat diferit de cei desemnaţi de propriile partide politice europene în timpul campaniei. Aceşti candidaţi vor dobândi vizibilitate prin campania lor şi prin intermediul a cel puţin o dezbatere televizată pe care o vor transmite în direct toate televiziunile europene vor dori să facă acest lucru, la o dată şi într-un format ce urmează a fi stabilite.
Dacă totul va decurge conform calendarului, în prima reuniune plenară a Parlamentului European – între 1 şi 3 iulie – se va constitui noul hemiciclu şi vor fi aleşi preşedintele şi vicepreşedinţii, iar în a doua – între 14 şi 17 iulie – se va exprima votul cu privire la viitorul preşedinte al CE. Cel ales va trebui să-şi dedice vara negocierilor cu diferitele guverne europene cu privire la viitorii comisari europeni şi portofoliul preluat de fiecare ţară, astfel încât noua Comisie să înceapă să lucreze în octombrie. Se vor încheia astfel opt ani de preşedinţie Barroso, etapă marcată în a doua jumătate de cea mai gravă criză economică şi de legitimitate instituţională trăită până acum de Uniunea Europeană, potrivit aceleiaşi surse, citate de AGERPRES.
Cum se prezintă partidele din România…
PSD, UNPR și PC au format Alianța electorală Uniunea Social-Democrată, sub sigla căreia vor participa la alegerile europarlamentare din mai 2014. Majoritatea actualilor europarlamentari PSD se vor regăsi pe lista pentru alegerile din 25 mai, anume Corina Creţu, Cătălin Ivan, Daciana Sârbu, Victor Boştinaru, dar ar urma să se regăsească şi nume noi, cum ar fi cel al ministrului comunicaţiilor, Dan Nica. De menţionat şi numele Claudiei Ţapardel, vicepreşedinte PSD Bucureşti, care se află pe un loc eligibil pe lista candidaţilor la europarlamentare. PSD mizează pe 13 locuri eligibile in Parlamentul European. Din partea UNPR ar urma să candideze senatorul Damian Drăghici, în timp ce conservatorii îl propun pe ministrul Maria Grapini.
Principalii candidaţi ai PDL sunt actualii europarlamentari Monica Macovei, Traian Ungureanu şi Theodor Stolojan. Cei trei vor deschide lista şi sunt principalii favoriţi pentru câştigarea unui nou mandat de europarlamentar.
Lista candidaţilor Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) pentru europarlamentare este finalizată în proporţie de 90% iar Dan Diaconescu va deschide această listă, a declarat Simona Man, preşedintele PP-DD, la şedinţa de marţi a Comitetului executiv. Dan Diaconescu va fi urmat de Simona Man, Diana Voiculescu, secretarul general al partidului, Liviu Neagu, Radu Orzaţă şi Eduard Dumitraşcu, şeful departamentului de comunicare al partidului.