Serenade, arii şi uverturi la Sala Radio

În pragul anotimpului în care imaginaţia îndrăgostiţilor prinde aripi sub visul unei nopţi de vară, Orchestra Naţională Radio vă invită vineri, 22 mai (ora 19:00), la Sala Radio, la o seară dedicată serenadei!

Gen muzical al cărui nume s-a născut din cuvântul italian sereno – calm, serenada este o piesă lentă, cu caracter liric, iniţial dedicată unei persoane şi apropiată ca factură de divertisment sau nocturnă. Serenada şi-a cucerit celebritatea în Evul Mediu, ca piesă vocală, cântată seara sau noaptea de protagonist sub fereastra celei pe care dorea să o cucerească.

Mai târziu, în perioada clasică şi în cea romantică, genul s-a dezvoltat însă în formă exclusiv instrumentală şi s-a îndepărtat de ideea interpretării nocturne sau în aer liber, în onoarea iubitei. Serenada a devenit un gen situat undeva între suită şi simfonie, cu o instrumentaţie amplă, dar uşoară şi cu accent preponderent pe muzicalitatea romantică.

Printre compozitorii care au marcat acest gen se află Mozart – câteva dintre celebrele sale serenade fiind Serenata notturna (Serenada nr. 6), Serenada Haffner (Serenada nr. 7) şi Eine Kleine Nachtmusik (cunoscută ca Mica Serenadă), dar şi alţi mari compozitori, ca Beethoven, Schubert, Brahms, Ceaikovski sau chiar Stravinski.

Derulată sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi, seara de la Sala Radio va debuta cu una dintre serenadele lui Mozart – Serenada nr. 10 în si bemol major, lucrare a cărei popularitate a fost sporită de includerea sa în banda sonoră a filmului artistic Amadeus (regizat de Milos Forman), chiar în secvenţa primei întâlniri între Mozart şi Salieri.

Evenimentul va continua cu declaraţii de dragoste şi partituri extrem de cunoscute din patru opere celebre: Rossini – Bărbierul din Sevilla, uvertura operei şi aria Ecco ridente in cielo, Mascagni – Cavalleria rusticana, Preludiul şi Oh Lola şi Mozart – Nunta lui Figaro, uvertura operei şi aria Deh vieni alla finestra, din opera Don Giovanni.

Concertul de la Sala Radio se va desfăşura cu participarea artiştilor lirici Lucian Corchiş (tenor), Liviu Indricău (tenor) şi Iordache Basalic (bariton), solişti ai Operei Naţionale Bucureşti cu un repertoriu extrem de divers în concerte susţinute pe scena lirică bucureşteană, dar şi în alte săli de spectacol din ţară şi străinătate.

Dirijorul David Crescenzi fost numit, din septembrie 2014, director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo. Muzicianul este invitat permanent al Operei Naţionale Române Timişoara, iar cartea sa de vizită include o variată experienţă artistică la Teatrul St. Carlo din Napoli, Opera din Cairo (Egipt) sau Teatrul Carlo Felice din Genova şi alături de ansambluri ca Orchestra Operei din Zagreb, Orchestra de Cameră din Bologna, Filarmonicile din Alessandria şi Piemonte, Orchestra Teatrului Reggio din Parma ş.a. În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, unde a dirijat Aida, Otello şi Recviemul de Verdi. Tot în anul 2012, a colaborat cu opera din Rio de Janeiro, unde a dirijat Aida şi a fost dirijorul festivalului de la Solothurn din Elveţia, unde a revenit şi în anul 2013.

Tenorul Lucian Corchiş a primit în anul 2007 premiul publicului la Oper Oder Spree – Festivalul şi Concursul de la Beeskow (Germania), iar în 2009 premiul special acordat de V’Amo & BDMI Viena şi la Concursul Internaţional Maeştrii Artei Lirice Magda Ianculescu, organizat de Opera Naţională Bucureşti. Din 2006, a devenit solist al Operei Naţionale Bucureşti, colaborând în acelaşi timp şi cu Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Opera Naţională Română din Timişoara, Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa, Filarmonica din Haifa (Israel), Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Opera Naţională Română din Iaşi, Teatrul Masca din Bucureşti.

Liviu Indricău şi-a început cariera ca artist liric în Corul Operei Naţionale Bucureşti, în prezent fiind solist în cadrul aceleiaşi instituţii. A colaborat cu Opera Naţională şi cu Filarmonica Moldova din Iaşi, Teatrul Masca din Bucureşti, Filarmonicile din Bucureşti şi Piatra Neamţ. A urmat cursuri de măiestrie susţinute de mari artişti lirici ca Eduard Tumagian, Marco Gandini şi Enza Ferrari. Tenorul a efectuat turnee în Israel, Elveţia, Coreea de Sud şi Germania. Liviu Indricău abordează operete precum Văduva veselă sau Liliacul, alături de lucrări vocal-simfonice şi opere dintre care amintim: Carmen de G. Bizet, Motanul încălţat de C. Trăilescu, I Capuletti e i Montecchi de V. Bellini, Gianni Schicchi de G. Puccini, La Cenerentola (Cenuşăreasa) – Rossini, Rigoletto, Nabucco, La Traviata de G. Verdi, Nunta lui Figaro şi Così fan tutte de W. A. Mozart.

Baritonul Iordache Basalic a efectuat turnee internaţionale în Anglia, Elveţia, Spania, Grecia, Germania, Italia, Japonia, Bulgaria, Danemarca, Olanda, Thailanda. De-a lungul carierei a colaborat cu numeroase teatre lirice din străinătate, precum Concertgebouw – Amsterdam, De Doelen – Rotterdam, Chasse Theater – Breda, Bunkamura Theater – Tokyo, dar şi cu instituţii importante din ţară – Opera Română din Cluj, Opera Naţională Română din Timişoara, Opera Braşov, Filarmonica de Stat Moldova din Iaşi etc. În anul 1998 a câştigat premiul pentru cel mai bun solist al anului pentru rolul Georgio Germont din spectacolul La Traviata de Verdi, acordat de revista Actualitatea muzicală. În anul 1999 i-a fost acordat Premiul special al juriului la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.

Articol editat de Mirabela Afronie, 19 mai 2015, 09:49

În pragul anotimpului în care imaginaţia îndrăgostiţilor prinde aripi sub visul unei nopţi de vară, Orchestra Naţională Radio vă invită vineri, 22 mai (ora 19:00), la Sala Radio, la o seară dedicată serenadei!

Gen muzical al cărui nume s-a născut din cuvântul italian sereno – calm, serenada este o piesă lentă, cu caracter liric, iniţial dedicată unei persoane şi apropiată ca factură de divertisment sau nocturnă. Serenada şi-a cucerit celebritatea în Evul Mediu, ca piesă vocală, cântată seara sau noaptea de protagonist sub fereastra celei pe care dorea să o cucerească.

Mai târziu, în perioada clasică şi în cea romantică, genul s-a dezvoltat însă în formă exclusiv instrumentală şi s-a îndepărtat de ideea interpretării nocturne sau în aer liber, în onoarea iubitei. Serenada a devenit un gen situat undeva între suită şi simfonie, cu o instrumentaţie amplă, dar uşoară şi cu accent preponderent pe muzicalitatea romantică.

Printre compozitorii care au marcat acest gen se află Mozart – câteva dintre celebrele sale serenade fiind Serenata notturna (Serenada nr. 6), Serenada Haffner (Serenada nr. 7) şi Eine Kleine Nachtmusik (cunoscută ca Mica Serenadă), dar şi alţi mari compozitori, ca Beethoven, Schubert, Brahms, Ceaikovski sau chiar Stravinski.

Derulată sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi, seara de la Sala Radio va debuta cu una dintre serenadele lui Mozart – Serenada nr. 10 în si bemol major, lucrare a cărei popularitate a fost sporită de includerea sa în banda sonoră a filmului artistic Amadeus (regizat de Milos Forman), chiar în secvenţa primei întâlniri între Mozart şi Salieri.

Evenimentul va continua cu declaraţii de dragoste şi partituri extrem de cunoscute din patru opere celebre: Rossini – Bărbierul din Sevilla, uvertura operei şi aria Ecco ridente in cielo, Mascagni – Cavalleria rusticana, Preludiul şi Oh Lola şi Mozart – Nunta lui Figaro, uvertura operei şi aria Deh vieni alla finestra, din opera Don Giovanni.

Concertul de la Sala Radio se va desfăşura cu participarea artiştilor lirici Lucian Corchiş (tenor), Liviu Indricău (tenor) şi Iordache Basalic (bariton), solişti ai Operei Naţionale Bucureşti cu un repertoriu extrem de divers în concerte susţinute pe scena lirică bucureşteană, dar şi în alte săli de spectacol din ţară şi străinătate.

Dirijorul David Crescenzi fost numit, din septembrie 2014, director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo. Muzicianul este invitat permanent al Operei Naţionale Române Timişoara, iar cartea sa de vizită include o variată experienţă artistică la Teatrul St. Carlo din Napoli, Opera din Cairo (Egipt) sau Teatrul Carlo Felice din Genova şi alături de ansambluri ca Orchestra Operei din Zagreb, Orchestra de Cameră din Bologna, Filarmonicile din Alessandria şi Piemonte, Orchestra Teatrului Reggio din Parma ş.a. În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, unde a dirijat Aida, Otello şi Recviemul de Verdi. Tot în anul 2012, a colaborat cu opera din Rio de Janeiro, unde a dirijat Aida şi a fost dirijorul festivalului de la Solothurn din Elveţia, unde a revenit şi în anul 2013.

Tenorul Lucian Corchiş a primit în anul 2007 premiul publicului la Oper Oder Spree – Festivalul şi Concursul de la Beeskow (Germania), iar în 2009 premiul special acordat de V’Amo & BDMI Viena şi la Concursul Internaţional Maeştrii Artei Lirice Magda Ianculescu, organizat de Opera Naţională Bucureşti. Din 2006, a devenit solist al Operei Naţionale Bucureşti, colaborând în acelaşi timp şi cu Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Opera Naţională Română din Timişoara, Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa, Filarmonica din Haifa (Israel), Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Opera Naţională Română din Iaşi, Teatrul Masca din Bucureşti.

Liviu Indricău şi-a început cariera ca artist liric în Corul Operei Naţionale Bucureşti, în prezent fiind solist în cadrul aceleiaşi instituţii. A colaborat cu Opera Naţională şi cu Filarmonica Moldova din Iaşi, Teatrul Masca din Bucureşti, Filarmonicile din Bucureşti şi Piatra Neamţ. A urmat cursuri de măiestrie susţinute de mari artişti lirici ca Eduard Tumagian, Marco Gandini şi Enza Ferrari. Tenorul a efectuat turnee în Israel, Elveţia, Coreea de Sud şi Germania. Liviu Indricău abordează operete precum Văduva veselă sau Liliacul, alături de lucrări vocal-simfonice şi opere dintre care amintim: Carmen de G. Bizet, Motanul încălţat de C. Trăilescu, I Capuletti e i Montecchi de V. Bellini, Gianni Schicchi de G. Puccini, La Cenerentola (Cenuşăreasa) – Rossini, Rigoletto, Nabucco, La Traviata de G. Verdi, Nunta lui Figaro şi Così fan tutte de W. A. Mozart.

Baritonul Iordache Basalic a efectuat turnee internaţionale în Anglia, Elveţia, Spania, Grecia, Germania, Italia, Japonia, Bulgaria, Danemarca, Olanda, Thailanda. De-a lungul carierei a colaborat cu numeroase teatre lirice din străinătate, precum Concertgebouw – Amsterdam, De Doelen – Rotterdam, Chasse Theater – Breda, Bunkamura Theater – Tokyo, dar şi cu instituţii importante din ţară – Opera Română din Cluj, Opera Naţională Română din Timişoara, Opera Braşov, Filarmonica de Stat Moldova din Iaşi etc. În anul 1998 a câştigat premiul pentru cel mai bun solist al anului pentru rolul Georgio Germont din spectacolul La Traviata de Verdi, acordat de revista Actualitatea muzicală. În anul 1999 i-a fost acordat Premiul special al juriului la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.